Motilitatea


SINDROAME DE TRUNCHI CEREBRAL



Yüklə 0,7 Mb.
Pdf görüntüsü
səhifə2/7
tarix13.04.2017
ölçüsü0,7 Mb.
#13832
1   2   3   4   5   6   7

SINDROAME DE TRUNCHI CEREBRAL 

 

1. Bulbare 

 

Sindrom 



Structuri anatomice afectate 

Clinic 


Paramedian 

(interolivar) 

Tract piramidal 

 

Bandeleta Reil paramediană



 

 

Nucleul motor al hipoglosului 



  Hemiplegie contralateral 

 

Disociaţie tabetică contralateral



 

 

Tulburări de motilitate a limbii 



ipsilateral 

Retroolivar 

(Wallenberg) 

Nucleu ambiguu 

 

Nucleul senzitiv al 



trigemenului 

 

Structuri simpatice  



 

Nuclei vestibulari 

 

Fascicul spinotalamic lateral 



 

Peduncul cerebelos inferior 

 

Paralizia corzii vocale şi vălului palatin 



 ipsilateral 

Hemianestezi

a feţei –

 ipsilateral 

 

 



Sindrom Claude-Bernard-Horner 

 

Sindrom vestibular central 



 

Hipo-


, anestezie termoalgică –

 

contralateral 



 

Sindrom cerebelos - ipsilateral 

Sindrom de hemibulb 

Babinski Nageotte 

Reuneşte caracteristicile celor 

două sindroame anterioar

e. 

 

 



 

 

 

2. Pontine 

Sindrom 


Structuri anatomice afectate 

Clinic 


Millard Gubler 

Nucleul nervului VI 

 

Nucleul nervului VII 



 

Fascicul corticospinal 

ş

i corticobulbar 



Paralizia muşchiului drept extern 

ipsilateral 

PFP ipsilaterală

 

 



Hemiplegie  

*

În tromboza bazilară, apare afectare 



 

12 


motorie bilaterală –

 paraplegie, 

tetraplegie. 

Foville inferior   Fascicul corticospinal 

Fibre cortico-oculogire 

 

 



 

Nucleul nervului VI 

 

Nucleul nervului VII 



 

Deficit motor 

 

hemipareză sau 



hemiplegie 

Pareza mişcărilor de lateralitate a

le 

globilor oculari (pacientul îşi priveşte 



membrele paralizate) 

Paralizia muşchiului drept extern 

ipsilateral 

PFP ipsilaterală

 

Paralizii 



internucleare 

Fasciculul longitudinal medial 

(conectează formaţiunea reticulată 

pontină cu nucleul abducensului 

contr

alateral şi al oculomotorului 



comun ipsilateral). 

În leziuni rostrale, este afectat şi centrul 

convergenţei şi fiecare ochi priveşte 

divergent. 

Sindromul 1 şi jumătate (afectare FLM 

ipsilateral şi formaţiune reticulară 

pontină): posibilă doar abducţia ochi

ului 


contralateral, dar convergenţa este 

posibilă.

 

Sindrom 


locked-in 

Substanţa reticulată anterioară

 

Nu este posibilă nicio mişcare cu 



excepţia oculomotricităţii şi, uneori, a 

clipitului. 

 

3. Mezencefalice 

 

Sindrom 



Structuri anatomice afectate 

Clinic 


Hemiplegii alterne 

Tract piramidal 

 

Nucleul nervului III 



Hemiplegie+PFC 

contralaterale 

Paralizie nerv III ipsilateral 

Benedikt 

Nucleul nervului III 

 

Nucleul roşu



 

 

 



Tract piramidal 

Paralizie de oculomotor 

ipsilateral 

Mişcări involuntare 

coreoatetozice contralaterale 

Hemipareză contralaterală

 

Claude 


Nucleul nervului III 

 

Neocerebel 



Paralizie de oculomotor 

ipsilateral 

Sindrom neocerebelos 

contralateral 

De nucleu roşu

 

Nucleul roşu



 

Mişcări involuntare coreiforme

 


 

13 


Ataxie contralateral 

Foville superior 

Tract piramidal 

 

Fibre cortico-oculogire  



Deficit motor; poate asocia 

sindrom cerebelos 

Bolnavul priveşte leziunea

 

Parinaud 



Centrul mişcărilor de 

verticalitate ale ochilor 

Centrul convergenţei

 

Nucleul Edinger-Westphal 



Paralizia mişcărilor de 

verticalitate 

Paralizia 

convergenţei

 

Areflexie pupilară



 

Argyll-Robertson 

Nucleul Edinger-Westphal 

Absenţa reflexului fotomotor

 

Păstrat reflexul de 



convergenţă

 

 



 

 

 



 

 

 



 

 

 



 

 

 



 

 

 



 

 

 



 

 

 



 

 

 



 

 

 



 

 

14 


SINDROAME MEDULARE 

 

 

Aprecierea din punct de vedere clinic a leziunilor medulare va stabili: 



nivelul medular afectat 

tipurile de fibre afectate 

 

se stabileşte cunoscând topografia fasciculelor la nivel medular



 

extinderea transversală a leziunii –

 

secţiune medulară totală sau parţială



 

extinderea longitudinală a leziunii

 

 

Sindromul secţiunii me



dulare totale 

 

Este vorba de secţionarea transversală a măduvei spinării.



 

1. Faza de şoc spinal

 



abolirea motilităţii, sensibilităţii şi reflexelor sub nivelul leziunii, deoarece sunt întrerupte toate 



fasciculele descendente şi ascendente care conduc impu

lsurile la efectori, respectiv de la 

receptori. 

 

2. Recuperarea din şoc



 

 

3. Automatismul medular 



- unele reflexe revin 

- reflexe patologice 

tulburări ale micţiunii prin apariţia vezicii neurogene (golire prin prea plin) şi defecaţie 



(automatism rectal) 

 

Hemisecţiunea medulară –



 sindromul BROWN SEQUARD 

 



compresia laterală a măduvei spinării predominent cervicale sau toracale

 

 



Ipsilateral: deficit motor important pe membru inferior sau hemiplegie (fascicul piramidal deja 

încrucişat)

 

      Sindrom de neuron motor periferic doar la nivelul segmentului interesat de 



leziune 

                         

Tulburări de sensibilitate profundă

 

 



 

       


Tulburări vegetative

 



Contralateral: anestezie termoalgică.

 

 



 

 

 



 

 

15 


SINDROAME ALE ARIILOR DE ASOCIA

ŢIE

 

 

AFAZIA 

 

Reprezint



ă o tulburare a limbajului caracterizată prin alterarea atât a înţelegerii, cât şi a capacităţii 

de exprimare verbală.

 

 

Afazia Wernicke sau senzorială



 

-

 



tulburări ale înţelegerii (aude, dau nu înţelege mesajul)

 

-



 

afectată repetiţia

 

-

 



discurs fluent, dar cu parafazii, jargonafazie, ecolalie 

-

 



intoxicaţie prin ordin –

 

înţelege ordine simple, pe care perseverează în a le executa chiar 



dacă primeşte alt ordin

 

-



 

nu înţelege nici cuvintele scrise –

 alexie (nu poate citi) 

-

 



apare în leziuni ale lobului temporal sau ale girusu

lui supramarginal sau angular. 

 

Afazia Broca sau motorie 



-

 

caracteristice tulburările de exprimare mai ales în vorbirea spontană



 

-

 



tulburări ale scrisului

 

-



 

nu poate repeta cuvintele 

-

 

apare în leziuni ale girusului rolandic sau nucleului lenticular.



 

 

Afazia mixtă



 

-

 



combinaţie în proporţie variabilă a afaziei Wernicke şi Broca

 

-



 

se datorează vascularizaţiei comune din artera cerebrală medie.

 

 

Afazia transcorticală senzorială



 

-

 



apare prin disconectarea dintre aria auditivă unde sunt percepute undele sonore şi ariile 

care 


integrează aceste impulsuri pentru a deveni inteligibile

 

-



 

afectată înţelegerea

 

-

 



vorbire cu parafazii, dar cursivă

 

-



 

repetiţie posibilă –

 

o diferenţiază de alte afazii.



 

 

 



 

 

 



 

 

 



 

16 


SINDROAME CORTICALE 

 

SINDROMUL DE LOB FRONTAL 

 

1. Regiunea motorie 



- deficitele moto

rii pot fi segmentare, mai mult distale, cu interesarea mai importantă a membrului 

superior faţă de cel inferior; se poate asocia paralizie facială uni

sau bilaterală; de asemenea, 



pot lua aspectul afectărilor radiculare sau de nerv periferic; 

 

- crize focale jacksoniene 



 

specifică afectării acestei regiuni; criza focală debutează distal la 



nivelul unui membru de partea opusă faţă de leziune, se extinde în pată de ulei către rădăcina 

membrului, apoi poate cuprinde hemifaţa şi chiar hemicorpul de aceeaşi parte; asociază 

manifestări vegetative, vocalizare, rotirea capului de aceeaşi parte cu criza (deci pacientul 

priveşte în partea opusă leziunii!! –

 

important pentru localizarea focarului generator), manifestări 



senzitive.  

 

2. Regiunea premotorie 



tulburările motorii se caracterizează nu atât prin slăbiciune musculară, cât prin o dizarmonie a 

mişcărilor complexe coordonate

 



apar şi spasticitate, şi reflexe patologice (de exemplu reflexul Hoffman, Mendel

-Bechterev, care 

conform lui C. Arseni ar fi specifice leziunilor frontale) 

prin lezarea ariei 8, apare devierea conjugată a ochilor opus faţă de leziune



 

lezarea căilor dento



-talamo-

corticale determină tulburări cerebeloase

 

 

3. Regiunea prefrontală



 

lipsă de iniţiativă, de spontaneitate, comportament pla



modificări de comportament şi personalitate, bolnavii nemaicontrolându



-

şi reacţiile, care devin 

dezinhibate şi, de multe ori, inadecvate sau reactivitate scăzută

 



tulburări de atenţie, de memorie de fixaţie anterogradă, dezorientare temporo

-

spaţială, 



sindrom 

confuzional 

apraxii: tulburări de orientare spaţială, apraxia mersului, apraxia buco



-

linguală, apraxie 

ideomotorie în funcţie de localizarea leziunii 

 

 



4. Regiunea orbitară şi mediană

 

-



 

tulburări vegetative contralaterale: hipotensiune arterială, vasodiltaţie, hipersudoraţie, 

tulburări pupilare, tulburări sfincteriene, tulburări de somn

 

-



 

tulburări de memorie, orientare

 

-

 



tulburări intelectuale cu scăderea performanţelor, afectarea comportamentului.

 

Etiologie 



-

 

vasculară



 

-

 



tumorală

 


 

17 


-

 

traumatică



 

-

 



postchirurgica

lă.


 

 

SINDROMUL DE LOB PARIETAL 



 

-

 



deficite motorii de tip hemipareză, uneori cu predominenţă crurală

 

-



 

tulburări de sensibilitate caracterizate prin conservarea relativă a sensibilităţii 

termoalgice, presionale, vibratorii, dar prezenţa de tulburări de discriminare senzorială şi 

de sensibilitate epicritică

 

-

 



asomatognozia unilaterală sau anosognozia deficitului

 

-



 

neglijarea unui hemispaţiu

 

-

 



apraxie ideomotorie şi ideativă

 

-



 

tulburări de vorbire: afazie mixtă

 

-

 



tulburări vestibulare

 

-



 

tulburări ale vederii: hemianopsie, cvadrantoanopsie homonime, inatenţie vizuală

 

 

SINDROMUL DE LOB TEMPORAL 



 

-

 



tulburările de vedere sunt importante, datorită prezenţei radiaţiilor optice la acest nivel: 

cvadrantoanopsie, uneori deficit vizual în semilună, hemianopsie homonimă laterală

 

-

 



se pot as

ocia tulburări pupilare: inegalitate pupilară prin compresie

 

-

 



uneori pareză de oculomotor comun

 

-



 

tulburări de auz: acufene, hipoacuzie uni

sau bilaterală



 

-

 



tulburări vestibulare

 

-



 

crize epileptice caracterizate prin halucinaţii olfactive, auditive, senzaţii de „deja vu” sau 

„jamais vu”, stare de vis („dreamy state”), senzaţia de înstrăinare, de depersonalizare, 

automatisme psihomotorii;  

-

 

tulburări de vorbire dacă leziunea este în emisferul dominant: afazie Wernicke cu 



afectarea predominantă a înţelegerii, dar fluenţă verbală cu parafazii, jargonafazie

 

-



 

tulburări psihice

 

 



 

 

SINDROMUL DE LOB OCCIPITAL 



 

-

 



tulburări vizuale: cecitate corticală, tulburări de câmp vizual, agnozii vizuale când sunt 

interesate ariile 18 şi 19 de asociaţie, halucinaţii vizuale, metamorfops

ii 

-

 



apraxie constructivă

 


 

18 


-

 

sindrom Balint (paralizie psihică a privirii): este tot un tip de agnozie în care pacientul nu 



poate urmări cu privirea un obiect, iar atunci când i se arată o imagine nu îşi 

concentrează atenţia pe toate componentele imaginii, pe unele le ignoră şi nu percepe 

relaţiile dintre obiectele din imagine

 

-



 

sindrom Anton (anosognozie vizuală): nu recunoaşte faptul că prezintă cecitate 

 

-

 



tulburări de memorie: sindrom Korsakoff –

 

amnezie anterogradă şi retrogradă, cu 



confabulaţii

 



 

 

 



 

 

 



 

 

 



 

 

 



 

 

 



 

 

 



 

 

 



 

 

 



 

 

 



 

 

 



 

 


 

19 


ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL (STROKE) 

 

 



   

Accidentul vascular cerebral (AVC) denumit şi stroke reprezintă o importantă cauză de deces şi 

principala cauză de dizablitate.

 

   



OMS  defineşte  stroke

-

ul  ca  “dezvoltarea  rapidă  a  semnelor  de  disfuncţie  cerebrală  focală,  cu 



durata  de  cel  puţin  24  de  ore  sau  ducând  la  deces,  fără  o  altă  cauză  aparentă  decât  cea 

vasculară”.

 

 

   Accidentul vascular cerebral (AVC) 





 stroke cuprinde: 

1.  stroke ischemic (75-80%) 

2. 

hemoragie intracerebrală primară (10



-15%) 

3.  h


emoragie subarahnoidiană (5%).

 

 



 

I. 

Accidentul vascular cerebral (stroke) ischemic 

 

 



Defini

ţ

ii 

Stroke ischemic: deficit neurologic focal atribuit unui teritoriu arterial, cu durata de cel pu

ţ

in 24 de 



ore. 

Atac ischemic tranzitoriu (AIT): un deficit neurologic focal atribuit unui teritoriu arterial, cu durata 

sub 24 de ore. Cele mai multe AIT-uri au durata  sub 20 de minute. 



Deficit neurologic ischemic reversibil (RIND): 

un deficit neurologic focal care durează mai mult de 

24 de ore dar mai pu

ţ

in de 7 zile. 



Str

oke progresiv sau în evoluţ

ie: 

agravare secundară în cadrul unui stroke.

 

Boală  cerebrovasculară  asimptomatică:

 

descoperirea  unei  stenoze  sau  ocluzii  arteriale  în  lipsa 



unei simptomatologii de focar. De obicei, acestea se descoperă în cadrul explorărilor pe

ntru  un 

suflu laterocervical. 

 

Tablou clinic 

Elementu

l esenţial este deficitul neurologic focal cu debut brusc.

 

-

 



simptomatologia se dezvoltă brusc, în decurs de secunde, minute

 

-



 

deficit motor 

-

 

tulburări de sensibilitate



 

-

 



tulburări de coordonare

 

-



 

tulburări de oc

ulomotricitate 

-

 



greaţă

 

-



 

vărsături

 

-

 



alterarea stării de conştienţă

 


 

20 


-

 

puseu hipertensiv 



-

 

AIT precede instalarea unui stroke ischemic în 10



-20% din cazuri 

-

 



10-

20% din cazuri se agravează în primele 1

-2 zile, definind stroke-

ul în progresie.

 

 

Vom prezenta în continuare manifestările clinice în funcţ



ie de teritoriul arterial afectat: 

 

Sindrom de arteră oftalmică

 

Vascularizează retina ş

i nervul optic 

Tablou clinic 

Cecitate monoculară

 

 

Sindrom de arteră coroidală anterioară



 

Vascularizează globus pallidus, capsula internă

 

ş

i plexul coroid 



Tablou clinic 

-

 



hemipareză contralaterală

 

-



 

tulburări de sensibilitate

 

-

 



hemianopsie homonimă

 

 



Sindrom de arteră cerebrală medie (ACM)

 

Tablou clinic: 

 



pareză facială de tip central

 



 

hemipareză contralaterală

 



 



tulburări de sensibilitate (hemisindro

m senzitiv contralateral) 

 

hemianopsie homonimă



 

 



devierea capului 

şi a gâtului

 



 



tulburări conjugate a privirii

 



 

afazie (emisfer dominant) 

 

dizartrie 



 

apraxie ideomotorie 



 

alterarea percepţiei spaţiale (emisfer non



-dominant) 

 



inatenţie tactilă, vizuală

 



 

deficitul 

motor care apare este în general sever, cuprinde faţa, membrul superior şi 

inferior prin afectarea capsulei interne. 

 

 

Sindrom de arteră cerebrală anterioară (ACA)

 

Tablou clinic  

Infarct unilateral 

în teritoriul ACA

 

 



deficit motor contralateral cu predomina

nţă crurală

 



 



tulburări de sensibilitate

 



 

tulburări de vorbire –

 afazie (emisfer dominant) 


 

21 


 

incontinenţă urinară



 

Infarct bilateral în teritoriul ACA

 

 



tulburări de comportament –

 abulie, mutism akinetic

, incontinenţă, spasticitate

 

 



 

Sindrom de arteră cerebrală posterioară (ACP)

 

 

Tablou clinic 



Infarct unilateral de ACP 

 



hemianopsie homonimă 

 



 

inabilitate de a citi (emisfer dominant) 

 

semne de afazie (alexie fără agrafie)



 

Infarct bilateral de ACP 

 



cecitate corticală completă

 



 

vedere în tunel

 



 



agnozie vizuală

 



 

acromatopsie 

 

alterarea memoriei 



 

tulburări de comportament –



 

agitaţie psihomotorie

 



 



infarct talamic cu hemipareză contralaterală accentuată si paralizie de nerv oculomotor 

ipsilateral (sindrom Weber) 



Sindrom talamo-perforat 

-

 



artera talamo-

perforată (talamo

-

subtalamică) 



vascularizează partea postero

-

medială a 



talamusului inferior 

-

 



deficit motor 

-

 



tulburări de sensibilitate

 

 



Sindrom talamo-geniculat 

-

 



vascularizează talamusul ventrolateral

 

-



 

hemisindrom senzitiv 

-

 

amnezie. 



 


Yüklə 0,7 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©www.azkurs.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin