Temă- Adnotaţi desenul
Ciclul cardiac sau revoluţia cardiacă Ciclul cardiac sau revoluţia cardiacă este format din doua faze : sistola (contracţia) care realizează evacuarea cavităţilor şi diastola (relaxarea) în timpul căreia se produce umplerea cu sânge a acestora. Revoluţia cardiacă are o durată de 0,8 s ( la o frecvenţă cardiacă de 70 de bătăi pe minut). Ea începe cu sistola atrială care dureaza 0,10 s. În sistola atrială sângele este împins din atrii în ventricule, datorită creşterii presiunii intraatriale. Acesta determină deschiderea valvelor atrioventriculare care permit întâi scurgerea pasivă a circa 75-80 % din umplerea ventriculară şi doar 20-25% prin contracţia propriu-zisă a atriilor. In timpul sistolei atriale sângele nu poate reflua în venele mari, datorită contracţiei fibrelor musculare din jurul orificiilor de vărsare ale acestora. După sistola atrială se instalează diastola atrială, cu o durată de 0,70 s.
Imediat după debutul diastolei atriale, începe sistola ventriculară care dureaza 0,30 s şi se desfaşoară în 2 faze : - o fază de punere în tensiune a fibrelor musculare ventriculare, când valvele atrioventriculare se închid şi ventriculele sunt pentru o perioadă scurtă cavităţi închise. In contiunare, presiunea creşte depăşind-o pe cea din artere şi ca urmare, se deschid valvele semilunare şi sângele este ejectat în aortă şi artera pulmonară. Aceasta fază,care începe în momentul închiderii valvelor atrioventriculare şi se termină cu deschiderea valvelor semilunare, poartă numele de faza de contracţie izovolumetrică. In continuare, urmează faza de ejecţie, când sângele este expulzat în artera aortă şi cea pulmonară. Faza de ejecţie începe cu deschiderea valvelor semilunare şi sfârşeşte cu închiderea acestora. Cantitatea de sânge ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculară este de 70-75 ml în repaus şi se numeste volum sistolic.
După sistolă urmează diastola ventriculară ce durează 0,50 s. In această fază, musculatura ventriculară se relaxează, presiunea scade rapid şi devine inferioară celei din arterele mari determinând închiderea valvelor acestora. Astfel sângele nu refluează înapoi în ventricule. Intre începutul diastolei ventriculare şi instalarea unei noi sistole atriale cavităţile inimii sunt relaxate (sunt în diastolă). Această fază are durata de 0,40 s şi se numeşte diastolă generală. După sistolă urmează diastola ventriculară ce durează 0,50 s. In această fază, musculatura ventriculară se relaxează, presiunea scade rapid şi devine inferioară celei din arterele mari determinând închiderea valvelor acestora. Astfel sângele nu refluează înapoi în ventricule. Intre începutul diastolei ventriculare şi instalarea unei noi sistole atriale cavităţile inimii sunt relaxate (sunt în diastolă). Această fază are durata de 0,40 s şi se numeşte diastolă generală.
V.S→artera aortă →artere mijlocii →artere mici (arteriole) →capilare arteriale → V.S→artera aortă →artere mijlocii →artere mici (arteriole) →capilare arteriale → O2 +subst. Org. → →CO2 → capilare venoase →vene mici (venule) → vene mijlocii →vena cavă superioară şi inferioară → A.D.
Dostları ilə paylaş: |
