Vector european

 
 
CZU 338.43 
 
CĂILE DE SPORIRE A CALITĂȚII ȘI EFICIENȚEI DECIZIILOR MANAGERIALE ÎN 
SECTORUL AGRAR 
 
CATAN Petru,  
Doctor habilitat în economie, 
Prorector, Universitatea de Studii Europene din Moldova 
 
REZUMAT 
În  articol  se  descrie  situația  actuală  precară  a  sectorului  agrar  al  Republicii  Moldova.  Unul  dintre  motivele 
eficienței  scăzute  a  agriculturii  este  ineficiența  procesului  decizional  la  toate  nivelurile  ierarhiei  și  calitatea  joasă  a 
deciziilor  manageriale.  Deciziile  manageriale  sunt  o  parte  integrantă  a oricărei  funcții  a procesului  de  management  și 
pătrund  toate  activitățile  de  management  --  de  la  formularea  obiectivului  până  la  momentul  realizării  acestuia.  Sunt 
propuse trăsăturile unei decizii manageriale calitative și eficiente și unele modalități de sporire a calității și eficienței 
deciziilor manageriale. 
Cuvinte-cheie:  sector  agrar,  decizii  manageriale,  calitatea  deciziilor  manageriale,  trăsăturile  unei  decizii 
manageriale  calitative  și  eficiente,  sporirea  calității  deciziilor  manageriale,  cauze  care  contribuie  la  o  calitate  joasă  a 
executării  deciziilor manageriale. 
 
 
WAYS TO INCREASE THE QUALITY AND EFFICIENCY OF MANAGEMENT DECISIONS IN 
THE AGRICULTURAL SECTOR 
 
CATAN Petru,  
Habilitation PhD, Associate professor,  
Vice-rector, University of European Studies of Moldova  
 
SUMMARY 
The  present  article  describes  the  current  precarious  situation  of  the  agricultural  sector  of  the  Republic  of 
Moldova. One of the reasons for the low efficiency of agriculture is the inefficiency of the decision-making process at 
all  levels  of  the  hierarchy  and  the  low  quality  of  managerial  decisions.  Managerial  decisions  are  an  integral  part  of 
anyfunction  of  the  management  process  and  penetrate  all  the  management  activities  –  from  the  formulation  of  the 
objective to the moment of its achievement. The features of a qualitative and efficient managerial decision are proposed 
and some ways of increasing the quality and efficiency of managerial decisions. 
Keywords: the agricultural sector, managerial decisions, the quality of  managerial decisions, the features of a 
qualitative  and  efficient  managerial  decision,  the  increase  of  the  quality  of  managerial  decisions,  the  causes  that 
contribute to a low quality of the execution of managerial decisions. 
 
 
 
Împreună cu tendințele pozitive existente în sectorul 
agrar,  rămân  o  serie  de  probleme  sistemice,  care 
împiedică  dezvoltarea  ulterioară  a  ramurii.  Sectorul 
agrar  moldovenesc  este  în  prezent  într-o  stare  de  criză, 
care  este  exprimată  prin:  scăderea  producției;  scăderea 
suprafețelor  însămânțate;  scăderea    șeptelului  de 
animale; inflația;  creșterea costului resurselor de credit; 
reducerea  finanțării  de  către  stat;  scăderea  puterii  de 
cumpărare  a  consumatorilor  la  produsele  agricole; 
creșterea  neplăților  între  întreprinderi  și  disparitatea 
prețurilor  la  produsele  industriale  și  agricole;  starea 
nesatisfăcătoare  a  terenurilor  agricole;  reducerea 
bonității solului etc.  
În  ultimii  ani,  lucrările  privind  sporirea  fertilității 
solului  și  recuperarea  terenurilor,  drenarea  și  irigarea 
terenurilor  au  fost  practic  suspendate,  indicatorii  de 
utilizare  a  îngrășămintelor  organice  și  minerale  au 
scăzut,  ceea  ce  a  contribuit  la  întărirea  procesului  de 
degradare  a  solului.  Infrastructura  pieței  funciare  se 
dezvoltă  încet,  nu  a  fost  creat  un  sistem  de  asistență 
informațională.  
În  situația  actuală,  Moldova  nu  mai  are  capacități 
financiare  suficiente  pentru  achiziționarea  cantității 
necesare de cereale, iar scăderea importurilor de cereale 
se  face  printr-o  sporire    a  volumului  achiziționării 
produselor  alimentare  finite.  Situația  în  ramura 
zootehnică  s-a  dovedit  a  fi  și  mai  gravă  decât  în 
fitotehnie.  Șeptelul  actual  al  animalelor  domestice  nu 
asigură  cu  lapte  și  carne  mai  mult  de  50%  din 
necesitățile populației țării. 
Productivitatea scăzută a muncii nu permite un nivel 
de trai decent pentru lucrătorii din agricultură. Câștigul 
salarial  mediu  brut  lunar  în  anul  2018  pe  republică  a 
constituit 6268 lei, iar în agricultură -- 4088,4 lei, adică 
65,2%  din  nivelul  național.  Sub  pragul  sărăciei  se  află 
mai mult de 40% din populația rurală. Rata de ocupare a 
populației  rurale  în  2018  a  fost  de  42,8%.  În  rândul 
șomerilor din mediul rural, proporția tinerilor până la 34 

40 
 
de ani este de 55% [3]. 
Situația  demografică  în  zonele  rurale  rămâne 
dificilă.  Plecarea  unei  părți  calificate  și  active  a 
populației  din  sate,  din  punct  de  vedere  economic, 
continuă.  Discrepanța  dintre  populația  rurală  și 
dimensiunea  enormă  a  teritoriilor  este  în  creștere,  care 
se  exprimă  în  depopularea  satului.  Nivelul  sărăciei  în 
zonele rurale scade extrem de lent, iar decalajul acestui 
indicator între oraș și sat sporește. Nivelul de calificare 
al  personalului  rural  e  în  descreștere.  Procesul  de 
îmbătrânire  progresează  pentru  toate  categoriile  de 
lucrători  agricoli.  Degradarea  sferei  sociale  a  satului 
continuă.  Sectorul  agricol  se  dezvoltă  într-un  ritm 
nesemnificativ. 
Unul dintre motivele eficienței scăzute a agriculturii 
este  ineficacitatea  procesului  decizional  la  toate 
nivelurile ierarhiei. 
În  contextul  globalizării  economiei  și  a  formării 
pieței  alimentare  globale,  caracterizată  printr-un  nivel  
înalt al concurenței, un rol din ce în ce mai important îl 
joacă  creșterea  eficienței  procesului  luării  deciziilor 
manageriale, care este elementul principal al procesului 
de management. Optimizarea activităților comerciale ale 
întreprinderilor  agricole  prin  adoptarea  deciziilor 
manageriale  eficiente  este  unul  dintre  factorii-cheie 
pentru 
obținerea 
avantajului  competitiv  necesar 
supraviețuirii lor pe piață. 
Importanța  problemelor  de  luare  a  deciziilor  atrage 
atenția  unei  game  largi  de  oameni  de  știință  și 
practicieni. Adoptarea deciziilor este un proces sistemic. 
Deciziile  decisive  sunt  o  parte  integrantă  a 
procesului  de  management,  centru  --  în  jurul  căruia  se 
rotește  viața  întreprinderii.  Experiență  multianuală  în 
luarea  deciziilor  nu  se  rezumă  decât  la  încrederea 
intuitivă  a  liderului,  bazată  pe  practica  sa.  Dar 
responsabilitatea  luării  deciziilor  organizaționale  este 
majoră,  întrucât  soarta  întreprinderii,  în  sine,  și  a 
membrilor săi poate depinde de o decizie individuală în 
cadrul  întreprinderii.  Prin  urmare,  un  lider  în  lumea 
contemporană complexă și flexibilă nu poate la hotărâri 
negândite.  Un  manager  care  ia  anumite  decizii 
manageriale  trebuie  să  combine  anumite  calități:  arta 
analizei  situațiilor,  cunoștințe  profesionale  profunde, 
metode și tehnici  decizionale și abilități profesionale în 
lucrul cu oamenii. 
Deciziile  manageriale  sunt  o  parte  integrantă  a 
oricărei  funcții  a  procesului  de  management  și 
influențează  toate  activitățile  de  management  --  de  la 
formularea  obiectivului  până  la  momentul  realizării 
acestuia. 
Decizia 
este 
principalul 
produs 
al 
muncii 
managerului.  Succesul  unei  afaceri  depinde  de 
eficacitatea  deciziilor  manageriale.  Prin  urmare,  fiecare 
hotărâre  managerială  trebuie să  fie  corectă  și științifică 
în timp, în conformitate cu situația și actele legislative, 
să  corespundă  condițiilor  obiective  de  dezvoltare  a 
întreprinderilor comerciale, să asigure obținerea cât mai 
completă  a  obiectivului  și  utilizarea  rațională  a 
resurselor. 
Hotărârile  de  management  de  înaltă  calitate  sunt 
furnizate  în  cazul  unei  abordări  sistematice  a 
soluționării  problemei.  Trebuie  utilizate  metode  și 
modele  bazate  științific  pentru  implementarea  lor,  care 
ar  trebui  să  corespundă  situației  actuale  din  punctul  de 
vedere al  relației  rezultatelor cu pierderile rezultate  din 
orice decizie luată. 
Prin calitatea unei decizii manageriale se subînțelege 
totalitatea    parametrilor  și  proprietăților  unei  decizii, 
care  satisfac    consumatorii  concreți,  asigură  realitatea 
realizării ei și-o fac capabilă de a îndeplini rolul său în 
procesul managerial. 
Calitatea  deciziilor  manageriale  este  exprimată  prin 
caracteristicile  sale,  care  joacă  un  rol  important  în 
procesul de management. 
O  decizie  managerială  calitativă  și  eficientă  trebuie 
să posede următoarele trăsături: (fig.1)  
În  practică,  în  multe  cazuri,  realizarea  neefectivă  și 
nereușită  a    deciziilor  manageriale  se  consideră 
rezultatul  activității  executorilor,  de  aceea  multe 
întreprinderi  pun  accentul  pe    monitorizarea  executării 
deciziilor.  Cu  toate  acestea,  o  serie  de  cercetări 
demonstrează  că,  nu  mai  puțin  important,  este  sporirea 
calității deciziilor manageriale. 
În  opinia  noastră  există  o  serie  de  cauze,  care 
minimalizează 
calitatea 
executării 
 
deciziilor 
manageriale : 
-  insuficient se elaborează procesul de pregătire și 
luare a deciziilor; 
-  lipsește 
procedura 
coordonării 
deciziilor 
manageriale cu executorii lor; 
-  se  stabilesc  termene  nereale,  imposibile  de 
executat; 
-  unele  decizii  adoptate,  pur  și  simplu,  nu  se 
realizează  din  motive  evidente,  reduc,  în  mod 
semnificativ, eficiența acestora; 
-  noile  decizii  adoptate  nu  țin  cont  de  cele 
anterioare  și,  de  multe  ori,  dublează  ordinea 
organizațională existentă ; 
-  obiectivul  deciziei  deseori  se    modifică  în 
procesul  deplasării  ei  pe  scara  ierarhică  în  funcție  de 
divergența 
intereselor 
diferitelor 
niveluri 
de 
management; 
-  se  adoptă  decizii  neîntemeiate,  detașate  de  
realitate, dar care imită acțiuni manageriale reale și duc 
la crearea vizibilității de management; 
-  deciziile  manageriale   nu  obțin  suficient  suport 
informațional; 
-  mecanismul 
evaluării  executării  deciziilor 
manageriale  deseori  este  orientat  spre  executarea 
termenelor, dar nu spre obținerea rezultatelor etc. 
Calitatea  și  eficiența  deciziilor  manageriale  este 
determinată de o serie de factori: 
1.  Legile  ce  țin  direct  de  elaborarea  și    adoptarea 
deciziilor manageriale; 
2.  Formularea 
clară 
a 
scopului 
deciziei 
manageriale; 
3.  Volumul și valoarea informației disponibile; 
4.  Timpul 
și 
perioada 
elaborării 
deciziei 
manageriale; 
5.  Metodele  și  tehnicile  de  elaborare  a    deciziilor 
manageriale; 
6.  Sistemul  estimărilor  de  experți  al  nivelului 
calității și eficienței deciziilor manageriale; 
7.  Subiectivitatea  estimării  opțiunii  selectate  a 

41 
 
deciziei manageriale; 
8.  Starea sistemului de management etc. 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Fig.1 Trăsăturile unei decizii manageriale calitative și eficiente 
 
 
Una  dintre  condițiile-cheie  pentru  sporirea  calității 
deciziilor manageriale a întreprinderilor, inclusiv a celor 
agricole,  este  crearea  unui  grup  de  experți,  subordonat 
conducătorului.  În  acest  grup  de  experți  trebuie  incluși 
economiști  în  domeniul  problemelor  salarizării, 
specialiști  în  domeniul  gestionării  resurselor  umane, 
sociologi, 
juriști, 
referenți 
ai 
conducătorului 
întreprinderii și alți specialiști. 
Grupul  de  experți  efectuează  următoarele  tipuri  de 
proceduri: 
-  verifică  conformitatea  deciziei  elaborate,  care 
trebuie  să  țină  cont  de  regulile  și  cerințele  impuse 
procesului de pregătire a documentelor administrative; 
- realizează o evaluare a necesității acestei decizii și 
a sarcinilor individuale incluse în componența acesteia; 
-  verifică  posibilitățile  financiare,  materiale,  de 
Clară și 
concisă 
TRĂSĂTURILE  
DECIZIEI 
MANAGERIALE 
CALITATIVE
 
Argumentată
multilateral 
Realitatea 
executării 
Concretă și 
simplă în 
formulare 
Economicoasă 
Eficace 
Conținut 
complet 
Coerentă cu 
alte decizii 
Consecventă 
cu alte decizii 
 
Adecvată
 
Oportună
 
Ia în 
considerare 
posibilele 
riscuri
 
Asigurată cu 
resurse 
Nu e 
încontradicție 
cu 
deciziileanteri
oare
 
Echilibrată din 
punct de vedere 
al realizării sale 
în termen, 
cheltuieli și 
calitate
 

42 
 
personal,  de  resurse  și  alte  posibilități  de  punere  în 
aplicare  atât  a  întregii  decizii,  cât  și  a  sarcinilor 
individuale.  Dacă  evaluarea  necesită  calificări 
speciale,sunt atrași specialiști ai aparatului de conducere 
sau manageri. 
În  fiecare  întreprindere  a  sectorului  agrar  se 
efectuează  elaborarea  deciziilor  manageriale  și,  în 
fiecare  dintre  ele,  practica  elaborării  și  luării  deciziilor 
manageriale  are  particularitățile  sale,  determinate  de 
natura  și  specificul  întreprinderii,  structura  sa 
organizațională,  sistemul  de  comunicații  existent, 
cultura internă etc. 
Cu  toate  acestea,  există  abordări  comune,  care  sunt 
aceleași  pentru  orice  proces  de  luare  a  deciziilor, 
oriunde  se  realizează.  Ele  formează  tehnologia 
elaborării  și  luării  deciziilor,  utilizată  în  orice 
întreprindere. 
Calitatea  deciziilor  manageriale  afectează  în  mod 
direct eficacitatea activității oricărei întreprinderi. 
Sporirea    calității  deciziilor  manageriale  poate  fi 
efectuată,  respectându-se  tehnologiile  de  elaborare  a 
deciziilor manageriale. 
Ignorarea  tehnologiei  sporește  incertitudinea  în 
luarea deciziilor,contribuind astfel la creșterea nivelului 
de risc în faza realizării deciziei manageriale. În special, 
la  întreprinderile  sectorului  agrar,  incertitudinea  în 
aprecierea  volumului  vânzărilor  la  examinarea  unui 
proiect  inovațional  poate  duce  la  riscul  falimentului  în 
faza implementării deciziei manageriale.  
Un  alt  mod  de  sporire  a  eficienței  deciziilor  este 
expertizarea  acestora.  Această  metodă  poate  fi 
recomandată,  în  principal,  pentru  deciziile  având 
caracter  inovațional  sau  în  cazuri  mai  complexe. 
Desigur,  trebuie  să  ținem  cont  că,  de  obicei,  calitatea 
expertizei  va  depinde  de  profesionalismul  experților 
înșiși. 
Pentru  a  spori  calitatea  deciziilor  optime  în 
întreprinderile sectorului agrar se poate folosi și metoda 
de  creare  a  unei  baze  de  date  formalizate  de  decizii 
standard. În acest caz, managerul poate alege soluția cea 
mai optimă pentru un anumit caz. Modificarea deciziilor 
standard sau deja cunoscute este încă o cale de reducere 
a  costurilor  în  luarea  deciziilor  și  sporirii  calității 
acestora. 
Calitatea  deciziilor  manageriale  poate  fi  estimată 
prin numărul de ajustări. Se pot face ajustări în cazurile 
care implică luarea deciziilor dificile.  Cu toate acestea, 
dacă  se  apelează  la  ajustări  prea  des,  aceasta  înseamnă 
că atunci cauza lor trebuie căutată în calitatea elaborării 
deciziei. 
Tendința întreprinderilor agricole de a spori eficiența 
activităților  de  producție  și  de  desfacere  implică 
perfecționarea  mecanismului  de  luare  a  deciziilor 
manageriale.  Crearea  unui  institut  de  expertiză 
profesională  a  deciziilor  manageriale  va  ajuta 
semnificativ  la  sporirea  eficienței  economice  a 
întreprinderilor  agricole  și,  în  consecință,  a  calității 
producției  agricole.  Foarte  mult  aceasta  depinde  de 
nivelul de pregătire al managerilor și de disponibilitatea 
lor  de  a  lucra  pentru  sporirea  calității  deciziilor  lor 
manageriale.  
Pentru  desăvârșirea  procesului  de  luare  a  deciziilor 
manageriale  eficiente  și  de  înaltă  calitate  în 
întreprinderile sectorului agrar este necesar să se aplice 
conform sistemului de management: 
- abordări și principii științifice; 
- metode de modelare; 
- metode de automatizare a managementului; 
- modalități de motivare a unei decizii calitative etc. 
Când e vorba de aplicarea unor abordări și principii 
științifice,  înseamnă  că  conducătorul  trebuie  să  fie 
familiarizat  cu  metodologia  activității  de  cercetare. 
Printre altele, el trebuie să poată aplica principiile logice 
utilizate  în  cercetarea  științifică:  principiul  analizei, 
sintezei, deducției, inducției, analogiei etc. 
O abordare științifică la perfecționarea procesului de 
luare  a  deciziilor  manageriale  de  înaltă  calitate  în 
sectorul  agricol  necesită  elaborarea  unui  plan  specific 
sub  formă  de  procese  interconectate.  Un  plan  similar 
poate arăta după cum urmează: (Fig. 2) 
Aplicarea  unei  abordări  sistemice  în  procesul  luării  
deciziilor  manageriale  ne  permite  să  determinăm 
structura  problemei,  sistemul  de  soluționare  a  acesteia, 
relația componentelor sistemului și ordinea eficientizării 
acestora [1]. 
La    prima  etapă,  este  necesară  formularea  clară  a 
obiectivului  scontat,  precum  și    parametrii  deciziei 
manageriale.  Parametrii  calității  deciziei  manageriale 
sunt: 
-  indicatorul  incertitudinii  cantitative  a  problemei 
(entropie). Dacă problema este formulată doar calitativ, 
fără indicatori cantitativi, atunci indicatorul de entropie 
tinde  spre  0.  Dacă  toți  indicatorii  problemei  sunt 
exprimați cantitativ, indicatorul de entropie tinde spre 1; 
- gradul de risc al investițiilor; 
-  probabilitatea  punerii  în  aplicare  a    deciziei 
conform indicatorilor de calitate, cost și timp; 
-  gradul  de  adecvare  a  modelului  teoretic  întemeiat 
pe date reale, în baza cărora a fost elaborat. 
După  reglementarea  preliminară  a  parametrilor  de 
calitate a deciziei manageriale și a eficienței acesteia (se 
stabilește o limită, eficiența minimă acceptabilă, datorită 
căreia  merită abordată problema) sunt analizați factorii 
de  mediu,  care  afectează  calitatea  și  eficiența  deciziei. 
Apoi sunt analizați parametrii „input” a sistemului și se 
iau  măsuri  pentru  ameliorarea  acestora  și  sporirea 
calității informațiilor intrate [2, p.184]. 
Etapa  următoare  prevede  modelarea  tehnologiei 
adoptării  deciziilor,  analiza  parametrilor  procesului, 
luarea  măsurilor  de  ameliorare  a  acestora  și  trecerea 
nemijlocită la elaborarea deciziei. Dacă calitatea „input-
lui”  este  estimată  ca  „satisfăcătoare”,  atunci,  la  orice 
nivel  al  procesului  din  sistem,  calitatea  „output-lui” 
(calitatea deciziei) va fi, de asemenea, „satisfăcătoare”. 
 
 
 
 
 
 

43 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Figura 2. Planul  proceselor interdependente în procesul de luare a deciziilor manageriale calitative în 
sectorul agrar cu aplicarea abordării științifice 
 
 
Principalele  condiții  de  asigurare  a  calității  și 
eficienței înalte a deciziilor manageriale sunt: 
-  aplicarea  unor  abordări  științifice  manageriale  în 
elaborarea deciziilor; 
-  studiul  impactului  legilor  economice  asupra 
eficienței deciziei manageriale; 
-  asigurarea  factorilor  de  decizie  cu  informații  de 
calitate,  care  caracterizează  parametrii  „input-lui”  și 
„output-lui”,  mediului  „extern”  și  a  procesului 
sistemului de elaborare a deciziei; 
-  structurarea  problemei  și  construirea  arborelui 
obiectivelor; 
-  asigurarea  comparabilității  opțiunilor  alternative  a 
deciziei manageriale, asigurarea variabilității  multiple a 
deciziilor; 
- argumentarea juridică a deciziei adoptate; 
- automatizarea procesului de colectare și prelucrare 
a informațiilor, procesului de elaborare și implementare 
a deciziilor; 
- 
elaborarea  și  funcționarea  sistemului  de 
responsabilitate  și  motivare  a  deciziei  calitative  și 
eficiente; 
-  disponibilitatea  mecanismelor  de  realizare  a 
deciziei. 
Îndeplinirea  condițiilor  sporirii  calității  și  eficienței 
deciziilor manageriale necesită cheltuieli materiale și de 
muncă  semnificative.  Toate  condițiile  de  mai  sus  ar 
trebui  îndeplinite,  în  principal,  pentru  deciziile 
manageriale raționale pe proiecte costisitoare. 
În  același  timp,  concurența  obligă  în  mod  obiectiv 
fiecare  investitor  să  sporească  calitatea  și  eficacitatea 
deciziilor  manageriale.  Prin  urmare,  în  prezent,  se 
observă o creștere a numărului de condiții luate în calcul 
pentru  sporirea  calității  și  eficienței  deciziilor  în  baza 
automatizării sistemului de management.