Articole de orientare

fig 2. Reprezentarea schematică a sintezei şi degradării anandamidei.

fig. 3. Reprezentarea schematică a reacţiei care duce la degradarea 2-AG. 

---

475

Articole de orientare

 Clujul Medical 2011 Vol. 84 - nr. 4

şi  chiar  tentative  de  suicid.  De  fapt,  incidenţa  stărilor 

depresive a fost de 2,5 ori mai crescută, iar anxietatea de 3 

ori mai frecventă în cazurile de obezi trataţi cu rimonabant 

în  comparaţie  cu  subiecţii  obezi  de  control  care  primeau 

comprimate de tip placebo [18,19].

Deşi  patologia  psihiatrică  este  greu  de  reprodus 

la  animale,  s-a  putut  constata  că  inactivarea  receptorilor 

CB

1 

la  şoareci  prin  inginerie  genetică  sau  antagonizarea 

(blocarea)  acestor  receptori  prin  administrarea  de 

rimonabant  se  soldează  cu  modificări  emoţionale  şi  de 

comportament (hipomobilitate, hipoalgezie), precum şi cu 

creşterea mortalităţii [20,21].

Ca urmare, în ciuda datelor clinice încurajatoare cu 

privire  la  ameliorarea  sindromului  metabolic  [15,16,22], 

rimonabantul nu a obţinut aprobarea din partea US Food 

and  Drug  Administration  (FDA);  organismul  similar  de 

pe  continentul  european  [European  Medicines  Agency 

(EMEA)]  a  suspendat  în  ianuarie  2009  comercializarea 

acestui produs, aşteptându-se obţinerea unor antagonişti ai 

receptorilor CB

1 

care să limiteze efectele psihice adverse, 

cu  păstrarea  efectelor  benefice  asupra  metabolismului 

[22]. 

Ca şi în cazul altor medicaţii, detectarea unor efecte 

nedorite  a  ridicat  interesante  probleme  de  patogeneză, 

iar  în  cazul  rimonabantului  s-a  subliniat  rolul  mediaţiei 

canabinoide  în  menţinerea  unui  echilibru  psihic  adecvat, 

consolidându-se  rezistenţa  faţă  de  inevitabilii  stresori  de 

ordin  psihologic.  Se  poate  deci  presupune  că  dereglările 

mediaţiei endocanabinoide s-ar putea intercala în neurocir-

cuitul  neurotransmiterii  serotoninergice,  ducând  la  stări 

depresive de gravitate sporită. De fapt, s-a putut constata 

că  serotonina  (5-hidroxitriptamina,  5-HT),  eliberată  din 

neuronii serotoninergici şi acţionând pe receptorii 5-HT

2

R 

ai  unui  neuron  dotat  cu  echipament  enzimatic  adecvat 

sintezei  de  endocanabinoide,  va  activa  fosfolipaza  C 

(PLC) din fosfolipidele membranei celulare, eliberând un 

diacilglicerol care, sub acţiunea unei diacilglicerol lipaze 

(DAGL), duce la eliberarea de 2-AG; acest endocanabinoid 

acţionând pe receptorul CB

1

 dintr-un neuron glutamatergic 

va determina o supresie retrogradă a sinapsei acestui neu-

ron, deprimând eliberarea de glutamat cu efect excitator. 

În  acest  fel  s-ar  tempera  acţiunea  unui  stresor  de  ordin 

psihologic, care prin efecte pe neurocircuitul excitator mai 

sus amintit predispune la perturbări psihice [23,24]. 

Se  iveşte  astfel  posibilitatea  aplicării  unei  terapii 

care să tindă la stimularea sau la atenuarea mediaţiei endo-

canabinoide, existând indicii asupra unui efect benefic al 

endocanabinoidelor  în  terapia  durerii  neuropatice  sau  de 

natură  inflamatorie  [24-26],  precum  şi  pentru  stimularea 

apetitului  [26].  Trebuie  avut  însă  în  vedere  că  pe  lângă 

efectele  exercitate  direct  asupra  centrilor  din  sistemul 

nervos,  canabinoidele  de  provenienţă  vegetală  sau  sinte-

tică ar putea interfera şi cu activitatea enzimelor implicate 

în  metabolizarea  anandamidei  şi  a  2-AG,  dereglându-se 

sistemul de semnalizare endocanabinoid.  

Probleme ţinând de fiziopatologia sistemului endo-

canabinoid  sunt  abordate  de  către  autorii  prezentului 

articol şi în volumul “Aminoacidopatii: aspecte genetice, 

biochimice şi clinice”, scris de aceiaşi autori [27].