Aprobat de Consiliul metodic central al usmf nicolae Testemiţanu

a. 3.

b

. 2 .

c.  1,  р. 203.

11. BOLILE  S IS TE M U LU I  NERVOS  PERIFERIC

I.  COMPLEMENT SIMPLU

1.  Indicaţi cele mai frecvente afecţiuni ale sistemului nervos:

A.  Bolile sistemului nervos periferic.

B.  Cefaleele primare.

C.  Accidentele vasculare cerebrale.

D.  Tumorile cerebrale şi medulare.

E.  Traumatismele craniocerebrale şi vertebro-medulare.

2.  Conform datelor statistice,  rata bolilor sistemului nervos periferic în structura bo­

lilor sistemului nervos constituie circa:

A.  8-10%.

B.  20%.

C.  30%.

D.  40%.

E.  50%.

3.  Cea mai frecventă formă clinică a bolilor sistemului nervos periferic este:

A.  Radiculopatia (lombară, cervicală, toracică).

B.  Gangliopatia.

C.  Plexopatia.

D.  Funiculopatia.

E.  Polineuropatia.

4.  Indicaţi  formaţiunea  anatomică  care  constituie  partea  intrarahidiană  a  nervilor 

spinali:

A.  Rădăcinile spinale.

B.  Nervii intercostali.

C.  Plexurile. 

*

D.  Funiculii.

E.  Joncţiunea neuro-musculară.

5.  Rădăcinile spinale dorsale (toracice) sunt prezente în număr de:

A.  5.

B.  7.

C.  8.

D.  10.

E.  12.

6.  Cele două  rădăcini  medulare  se  unesc,  pentru  a  forma  nervul  rahidian,  în  locul 

care se numeşte:

A.  Şanţul colateral posterior.

B.  Ieşirea din gaura de conjugare.

C.  Ganglionul spinal.

D.  Cauda equina.

E.  Plex cervico-dorsal.

7.  Plexul  brahial este format din fuziunea rădăcinilor:

A.  C2-C 4.

B.  c 4-T h r

C.  C5-T h2.

D.  C6-T h 3.

E.  C7-T h4.

8.  Una din cauzele cele mai frecvente de suferinţă a plexului brahial este/sunt:

A.  Virozele.

B.  Difteria.

C.  Dizenteria.

D.  Botulismul.

E.  Traumatismul.

9.  Indicaţi ce parte componentă a plexului brahial suferă în special prin paralizia de 

cârjă:

A.  Trunchiul secundar posterior.

B.  Trunchiul superior.

C.  Trunchiul mediu.

D.  Trunchiul inferior.

E.  Fasciculul  lateral.

10.

  în sindromul Pancosta-Tobias plexul  brahial este lezat de:

A.  Un anevrism al arterei carotide comune.

B.  Cancerul apexului de plămân.

C.  Coasta cervicală.

D.  Discopatia cervicală.

E.  Pahimeningita cervicală hipertrofică.

11.

  „Grifă cubitală" este numită poziţia  mâinii cauzată de afectarea nervului:

A.  Musculocutanat.

B.  Subclavicular.

C.  Ulnar.

D.  Radial.

E.  Median.

12.  Cele mai frecvente cauze locale de suferinţă a nervului ulnar sunt:

A.  Fracturile de claviculă.

B.  Traumatismele directe prin glonte sau  instrumente tăioase.

C.  Traumatismele din timpul  naşterii.

D.  Compresiunile de origine externă.

E.  Compresiunile de tunel.

13.  Urcarea  pe scări şi ridicarea de pe scaun sunt foarte anevoioase în afectarea:

A.  Nervului crural.

B.  Nervului ischiatic.

C.  Nervului peronier comun.

D.  Nervului tibial.

E.  Plexului lombosacrat.

14.

 Afectarea nervului peronier comun condiţionează o atitudine specială a piciorului, 

care se numeşte:

A.  „Plantă calcanee".

B.  „Plantă atârnând”.

C.  „Picior scobit”.

D.  „Degete în ciocan”.

E.  „Picior în  valgus ecvaf.

15.

  Cea mai frecventă cauză a afectării nervului tibial este:

A.  Hernia de disc interveretebral  L5-S  .

B.  Traumatismul.

C.  Procesele inflamatorii.

D.  Factorii iatrogeni.

E.  Intoxicaţiile endogene.

16.  Majoritatea nevralgiilor lombare şi brahiale sunt de origine:

A.  Infecţioasă.

B.  Toxică endogenă.

C.  Toxică exogenă.

D.  Tumorală.

E.  Vertebrală.

17.  Conflictul disco-radicular determină următorul procentaj de nevralgie lombosciatică:

A.  100%.

B.  90%.

C.  80%.

D.  70%.

E.  60%.

18.  Care figură reprezintă hernie de disc?

С

19.  Vârsta de predilecţie pentru herniile de disc este:

A.  între  16 şi 25 de ani.

B.  între 20 şi 30 de ani.

C.  între 30 şi 45 de ani.

D.  între 45 şi 50 de ani.

E.  între 50 şi 65 de ani.

20. Aproximativ 70% din herniile de disc apar la persoanele care:

A.  Sar de la înălţime.

B.  Se supun factorului de răcire.

C.  Au predispoziţie ereditară.

D.  Se află timp îndelungat în poziţie şezând,

E.  Depun eforturi fizice.

21.  Cel  mai des hernia de disc apare în regiunea:

A.  Cervicală.

B.  Toracică.

C.  Lombară.

D.  Sacrată.

E.  Coccigiană.

22.  De cele mai  multe ori,  hernia de disc este localizată:

A.  Lateral.

B.  Medial.

C.  Bilateral.

D.  Anterior.

E.  Posterior.

23.  Hernia de disc C5 (interesând  rădăcina  C6) produce abolirea  sau diminuarea  re­

flexului:

A.  Humeroscapular.

B.  Bicipital.

C.  Tricipital.

D.  Carpo-radial.

E.  lacobson-Lasca.

24.  Care semn de elongaţie e reprezentat în figuri?

A.  Lasegue.

B.  Bechterew.

C.  Neri.

D.  Wassermann.

E.  Shanrley.

)  132

25. Alegeţi descrierea corectă a semnului de elongaţie Sequard:

A.  Durere în regiunea lombară şi în membrul inferior la anteflexia capului.

B.  Limitarea extensiei, bolnavui fiind în decubit ventral.

C.  Dureri în  regiunea  lombară şi  pe  partea dorsală a  piciorului,  atunci  când un^ 

ghiul de ridicare a lui atinge 30°-40°.

D.  Durere în partea dorsală a gambei la o extensie a plantei.

E.  Dureri în partea posterioară a gambei la flexia dorsală a halucelui.

26.  Compresiunea  cărei  rădăcini  provoacă  abolirea  reflexelor  achilian  şi  medio- 

plantar?

A.  Sr

B.  Ц.

C.  L3.

D.  L ,

E.  Ц.

27. în  care  sindroame,  la  palparea  în  regiunea  lombară,  pot  fi  evidentiate  nodului 

Corneliuss şi hipertonusul  Müller?

A.  Sindromul lombar vertebrogen reflex.

B.  Lumbago.

C.  Lumbalgie.

D.  Lumboişalgie.

E.  Sindromul muşchiului piramidal al bazinului.

28. în perioada remisiunii,  bolnavului cu radiculopatie vertebrogenă i se recomandă-

A.  Tratament chirurgical.

B.  lonizări cu novocaină.

C.  Terapie manuală.

D.  Preparate anabolice (retabolil,  nerabolil şi metiluracil).

E.  Tratament balneo-sanatorial.

29. Ataxia senzitivă în polineuropatii apare pe motiv de:

A.  Deficit motor în extremităţile membrelor. 

•

B.  Mers stepat.

C.  Dereglare a sensibilităţii profunde în extremităţi.

D.  Cauzalgie.

E.  Parestezii cu aspect divers.

30.  Poate fi însoţită de dilatarea pupilei polineuropatia:

A.  Infecţioasă primitivă.

B.  Difterică.

C.  Botulinică.

D.  Alcoolică.

E.  Arsenicâ.

31. în  care  perioadă,  după  tulburările  de  intoxicaţie  botulinică  gravă,  se  pot  instala 

semnele clinice de suferinţă a sistemului nervos:

A.  De la 2 până la 5 ore.

B.  5-10 ore.

C.  10-12 ore.

D.  12 ore -  1  săptămână.

E.  1  săptămână -  1  lună.

32.  Uneori, sindromul  Korsakov apare în polineuropatia:

A.  Sturnină.

B.  Etilică.

C.  Arsenică.

D.  Diabetică.

E.  Gripală.

33.  în care maladie se dezvoltă cel mai des polineuropatia în formele subclinice, aşa- 

zisele „cazuri uşoare”,  când terapia cauzală nu este administrată?

A.  Diabet zaharat.

B.  Insuficienţă hepatică.

C.  Uremie.

D.  Amiloidoză.

E.  Porfirie.

34.  Indicaţi rata de afectare a nervilor cranieni în poliradiculonevrita acută:

A.  20%.

B.  30%.

C.  40%.

D.  50%.

£.  60%.

35. în poliradiculonevrita acută, dintre nervii cranieni cel mai afectat este nervul:

A.  Optic.

B.  Oculomotor comun.

C.  Trigemen.

D.  Abducens.

E.  Facial.

36.  Plasmafereza este o metodă eficientă în tratamentul:

A.  Polineuropatiei diabetice.

B.  Polineuropatiei arsenice.

C.  Poliradiculonevritei acute.

D.  Polineuropatiei saturnine.

E.  Nevritei de oculomotor comun.

37.  Cele mai frecvente sunt paraliziile faciale:

A.  Denumite  „a frigore”,  infecţie de origine nedeterminată  (probabil,  virotică),  a 

cărei apariţie este favorizată de frig şi umezeală, infecţia burella.

B.  Cauzate de infecţiile, tumorile şi dereglările vasculare de la nivelul punţii Va- 

rolio.

C.  Provenite  din  leziunile  protuberanţei  şi  conductului  auditiv  intern  (meningită 

bazală, tumori la baza craniului, tumori ale unghiului ponto-cerebelos).

D.  Determinate de fracturi de bază craniană,  lues sau  nevrinom de acustic.

E.  Etiologia cărora sunt infecţiile structurilor din vecinătate (otita, otomastoidita).

II.  COMPLEMENT MULTIPLU

1.  Indicaţi regiunea unde rădăcinile spinale au traiect vertical:

A.  Cervicală.

B.  Dorsală superioară.

C.  Dorsală medie.

D.  Lombară.

E.  Sacrată.

2.  în funcţie de sediul topografic al clasificării afecţiunilor sistemului nervos periferic, 

se deosebesc:

A.  Radiculopatii.

B.  Mielopatii.

C.  Gangliopatii.

D.  Plexopatii.

E.  Nevrite (neuropatii).

3.  Prognosticul  unei paralizii de plex brahial depinde de:

A.  Forma clinică.

B.  Gravitatea afectării nervilor.

C.  Vechimea leziunii.

D.  Rezultatele examenului electroneurografic.

E.  Tipul tratamentului: conservator sau chirurgical.

4.  Care figură reprezintă suferinţa nervului radial?

В

С

D

E

135

5.  Alegeţi  afirmaţiile  corecte,  care  descriu  simptomatologia  clinică  de  suferinţă  a 

nervului cubital:

A.  Mână în formă de gheară (mâna capătă aspect scheletic).

B.  Flexia falangelor distale ale indexului şi mediusului nu poate fi efectuată.

C.  Bolnavul nu poate efectua mişcări în proba de zgâriere.

D.  Eminenţa hipotenară devine pală.

E.  Nu se poate face mişcarea de opoziţie -  testul policelui.

6.  Nervul crural este constituit din unirea rădăcinilor:

A.  Ц.

B .  

Ц .

C.  L3.

D.  L4.

E.  L5.

7.  Selectaţi afirmaţiile  corecte  referitoare  la  simptomatologia  clinică  de  suferinţă  a 

nervului ischiatic:

A.  Toate  mişcările piciorului  şi ale degetelor sunt abolite,  deoarece  muşchii,  ce 

acţionează piciorul, sunt paralizaţi.

B.  Dispar reflexele achilian şi medioplantar.

C.  Pot să apară dureri spontane, deseori cu caracter cauzalgic.

D.  în regiunea gambei şi a piciorului apar atrofii musculare şi tulburări trofice.

E.  „Picior în valgus ecvin”.

8.  Indicaţi care mişcări active din cele enumerate mai jos sunt imposibile la afecta­

rea nervului tibial:

A.  Toate mişcările piciorului.

B.  Ridicarea în vârful degetelor.

C.  A sta pe călcâie.

D.  Bolnavul nu poate bate tactul cu călcâiul.

E.  în mers, bolnavul se sprijină în călcâie.

9.  Alegeţi  sinonimele  utilizate  pentru  desemnarea  patologiei  nervilor  periferici  de 

origine vertebrală:

A.  Hernie de disc.

B.  Spondiloză.

C.  Discopatie vertebrală.

D.  Afectarea nodulilor limfatici.

E.  Osteocondroză vertebrală.

10.  Indicaţi factorii predispozanţi la herniile de disc:

A.  Anomaliile congenitale.

B.  Constituţia individului.

C.  Obezitatea.

D.  Hipertensiunea arterială.

E.  Insuficienta tesutului conjunctiv de susţinere.

11.  Indicaţi factorii favorizanţi ai herniilor de disc intervertebral:

A.  Imponderabilitatea.

B.  Herniile imature.

C.  Puncţia lombară.

D.  Sarcina şi naşterea.

E.  Poziţia individului (în timpul lucrului).

12. în osteocondroza cervicală, cel mai des sunt comprimate rădăcinile’

A.  C ,

B.  C5.

C.  C6.

D.  C7.

E.  C8.

13. Tabloul  clinic în  sindromul  simpatic cervical  posterior se  caracterizează  prin  ur­

mătoarele simptome:

A.  Durere  de  cap  localizată  în  spatele  gâtului,  vârful  capului,  în  frunte  sau  la 

tâmplă; durere orbitală şi facială.

B.  Vertij rotatoriu.

C.  Vâjâituri sincronizate cu pulsul.

D.  Tulburări de vedere cu scotom scintilant.

E.  Tulburări vasomotorii la extremităţile inferioare.

14. Cele mai frecvente sindroame vertebrogene reflexe sunt:

A.  Sindromul simpatic cervical posterior.

B.  Sindromul scapulo-humeral.

C.  Sindromul umăr-mână.

D.  Sindromul muşchiului scalen anterior.

E.  Migrena bazilară.

15.  Sindromul umăr-mână include următoarele manifestări clinice:

A.  Tumefierea mâinii.

B.  Pielea îşi schimbă culoarea, devenind lucioasă, lipsită de caracter plicatural.

C.  Schimbări neuro-distrofice.

D.  Schimbări tonico-musculare.

E.  Limitarea funcţiei articulaţiei cubitale.

16.  Hernia de disc lombară poate afecta mai des rădăcinile'

A.  S,.

B.  L5.

C.  L ,

D.  L3.

E.  L2.

17.  Localizarea punctelor Valleix în osteocondroza lombară este următoarea:

A.  Punctul parasternal.

B.  Punctul sacro-iliac (la nivelul incizurii sciatice).

C.  Punctele femurale (pe faţa posterioară a coapsei).

D.  Punctul peroneotibial (la nivelul capului peroneu).

E.  Punctul maleolar extern, punctul plantar.

18.  Care dintre afirmaţiile de mai jos se referă la sciatica paralizantă?

A.  Este un sindrom vascular radicular.

B.  Adesea,  se  declanşează  în  cazul  unei  radiculopatii  lombare  Ls  cu  sindrom 

algic violent.

C.  După  un timp,  sindromul algic violent dispare, apoi apare o  pareză distală  a 

piciorului.

D.  Mersul este stepat,  reflexul achilian lipseşte.

E.  Se depistează dereglări ale sensibilităţii tip „jockey” („pantalonii călăreţului”).

19.  Pentru precizarea diagnosticului afecţiunilor sistemului nervos în osteocondroza 

vertebrală,  se pot utiliza următoarele investigaţii complementare:

A.  Radiografia simplă.

B.  Pneumoencefalografia.

C.  Epidurografia.

D.  Tomografia computerizată (CT).

E.  Rezonanţa magnetică nucleară (RMN).

20.  Indicaţi măsurile ce se referă la tratamentul ortopedic al radiculopatiilor vertebro- 

gene:

A.  Antibiotice, corticosteroizi, derivaţi ai pirozolidonei.

B.  Infiltraţii  cu  anestezice  (intracutanat,  paravertebral,  intramuscular  sau  epi­

dural).

C.  Poziţia în  pat a bolnavului trebuie să fie confortabilă.

D.  Tracţiuni lente intermitente pe o masă specială.

E.  Tracţiunea scheletală subacvatică.

21.  Care polineuropatii se asociază deseori cu tulburări psihice?

A.  Difterică.

B.  Diabetică.

C.  Paraneoplazică.

D.  Alcoolică.

E.  Saturnină.

22.  Un  rol important în patogenia polineuropatiei alcoolice îl joacă:

A.  Carenţa tiaminică şi a altor vitamine din grupul B.

B.  Dezechilibrul dintre aportul glucidic şi cel protidic.

C.  Deshidratarea organismului.

D.  Mişcările  bruşte  ale  coloanei  vertebrale  cu  complicaţii  vasculare  medulare 

secundare.

E.  Ateroscleroza precoce a vaselor de calibru mare.

23.  Indicaţi semnele caracteristice ale polineuropatiei saturnine:

A.  Nevrita optică.

B.  Dunga gingivală  Burton.

C.  Hematii cu granulaţii eozinofile.

D.  Creşterea porfirinelor în sânge.

E.  Creşterea plumbului în sânge.

24.  Indicaţi semnele precoce ale polineuropatiei diabetice:

A.  Tulburări  motorii,  care  se  evidenţiază în  extremităţile  mâinilor -   paralizie tip 

antebrahial,  radial bilateral.

B.  Agitaţii,  halucinaţii, dereglări vizuale.

C.  Parestezii în  partea distală a membrelor inferioare.

D.  Tulburări trofice.

E.  Abolirea reflexelor achiliene.

138

25.  Poliradiculonevrita acută poate apărea după:

A.  Traumatisme vertebro-medulare grave.

B.  Agresiuni infecţioase virale (hepatită, mononucleoză infectioasă  oreion  ruie- 

olâ etc.).

C.  Agresiuni  infecţioase  microbiene  (septicemii,  infecţii focalizate  amigdaliene, 

procese supurative,  difterie,  bruceloză,  borrelioză etc.).

D.  Vaccinoterapie şi seroterapie.

E.  Intervenţii chirurgicale, intoxicaţii în cazuri neoplazice.

26.  Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la tulburările de sensibilitate în poliradiculo­

nevrita acută:

A.  Parestezii şi dureri spontane în membre,  cu caracter fulgurant.

B.  Durerile  în  membre  se jugulează  la  compresiunea  maselor  musculare  şi  în 

manevrele de elongaţie.

C.  Sensibilitatea  este  dereglată,  tip  distal  ce  tinde  spre  ascendenţă  la  nivelul 

toracelui sau chiar la un nivel şi mai înalt.

D.  Se caracterizează prin pierderea izolată a sensibilităţii epicritice.

E.  Pot apărea crize jacksoniene senzitive.

27.  Nevrita oculomotorului comun şi trohlearului poate fi provocată de:

A.  Difterie.

B.  Gripă.

C.  Hernie de disc intervertebral CE.

D.  Anevrism carotidian.

E.  Tromboflebită de sinus cavernos.

28.  Nervul oculomotor extern (abducens) este cel mai vulnerabil, deoarece:

A.  Nu se asigură inervaţia controlaterală a muşchiului drept extern.

B.  Se află în vecinătatea sinusului cavernos.

C.  Intră în orbită prin fanta orbitară superioară.

D.  Are cel mai lung traiect subarahnoidian.

E.  Este cel mai subţire nerv cranian. 

•

29.  Indicaţi maladiile care pot să se manifeste prin diplegie facială:

A.  Poliomielita anterioară acută.

B.  Poliradiculonevrita.

C.  Meningita bazală.

D.  Tumorile de bază craniană.

E.  Tumora de unghi ponto-cerebelos.

30.

  Crizele de nevralgie glosofaringiană sunt declanşate de:

A.  Atingerea mecanică a feţei.

B.  Actul masticaţiei.

C.  Actul deglutiţiei.

D.  Tuse.

E.  Căscat.

31.

  Tratamentul chirurgical al nevralgiei glosofaringiene cuprinde următoarele metode:

A.  Alcoolizarea zonei reflexogene.

B.  Neuroliza ganglionului Gasser.

C.  Blocade cu novocaină.

D.  Secţionarea nervului dintre bulb şi locul de intrare în gaura ruptă posterioară.

E.  Secţionarea nervului după emergenţa lui din gaura ruptă posterioară.

32. Cauzele ce determină cel mai des nevralgia ganglionului sfenopalatin sunt:

A.  Procesele inflamatoare cronice ale sinusului sfenoid.

B.  Procesele inflamatoare cronice ale sinusului etmoid.

C.  Tonsilitele.

D.  Procesele inflamatoare cronice ale sinusului frontal.

E.  Sifilisul.

III. ASOCIERE SIMPLĂ

1.  Asociaţi manifestările clinice proprii fiecărui tip de lezare a plexului brahial:

Tipul:

a.  Superior (C5-C e) Duchenne- 

Erb.

b.  Inferior (C.-D.) Dejerine- 

Clumpke.

c.  Total Sherer.

Simptomatologia:

1

.

al  întregului 

mişcărilor  în

Deficit  motor  complet 

membru superior.

2.  Braţ  inert  cu  abolirea 

articulaţia umărului.

3.  Imobilitatea mâinii.

4.  Atrofii  ale  muşchilor umărului şi în  loja 

anterioară a braţului.

5.  Aspect de mână simiană.

6.  Flascitate şi atrofii musculare globale.

7.  Tulburări de sensibilitate ce cuprind în­

tregul membru superior.

8.  Hipoestezie  internă  a  mâinii  şi  ante­

braţului.

9.  Reflexul  cubitopronator  este  diminuat 

sau abolit.

10.  Hipoestezie externă a  braţului  şi ante­

braţului.

11.  Mişcările  mâinii  şi  degetelor sunt  păs­

trate.

12.  Sindromul  Claude  Bernar-Homer  po­

zitiv.

2.  Repartizaţi simptomatologia clinică în funcţie de nervul afectat:

Nervul afectat:

a.  Radial.

b.  Median.

Simptomatologia clinică:

1.  Mână „în gât de lebădă".

2.  Mână simiană.

3.  Falanga  distală  a  degetului  mare  nu 

poate fi flexată.

4.  Testul  îndepărtării  palmelor şi  degete­

lor -  pozitiv.

5.  Sunt  abolite  sau  diminuate  reflexele 

stiloradial şi tricipital.

6.  Reflexul  cubitopronator  este  diminuat 

sau abolit.

Repartizaţi semnele clinice statice şi radiculare ale sindromului compresiv lombar:

Tabloul clinic prin

a.  Dereglări statice.

b.  Dereglări radiculare.

Simptomatologia:

1

.  Lordoza lombară este ştearsă. 

Lombalgie.

Sciatică.

Durerea  creşte  de  la  regiunea  fesieră 

până  la  toată  suprafaţa  posterioară  a 

membrului inferior.

Poziţie antalgică forţată cu corpul încli­

nat anterior şi lateral.

Anteflexia şi retroflexia sunt limitate. 

Scolioză directă sau încrucişată.

2

.

3.

4.

Asociaţi neuropatia craniană cu simptomatologia clinică posibilă:

Neuropatie de:

a.  Glosofaringian.

b.  Hipoglos.

Simptomatologia:

1.  Hipoestezie  sau  anestezie  pe  faringe 

şi pe treimea  posterioară a limbii. 

Hemiatrofie linguală.

Fibrilaţii musculare ale limbii.

Tulburări  ale  gustului  posterior  vălului 

lingual,  mai ales pentru gustul amar. 

Reflexul  faringian  este  diminuat  sau 

abolit.

Limba scoasă din cavitatea bucală de­

viază spre partea bolnavă.

Afectarea  bilaterală  antrenează  tulbu­

rări grave de deglutiţie.

Afectarea  bilaterală  conduce  la  tulbu­

rări de motilitate a limbii, dizartrie.

2,

3.

4.

5.