Dicţionar geografic enciclopedic mondial volumul II (B) prof. Dr. Andrei c. Indrieş



Yüklə 1,68 Mb.
səhifə17/29
tarix19.05.2017
ölçüsü1,68 Mb.
1   ...   13   14   15   16   17   18   19   20   ...   29

Birobidjan. (birobid ian). Oraş în E Rusiei, la V de oraşul Habarovsk, centrul administrativ al Republicii Autonome Evreieşti, cu peste 80 000 loc.

Birqash. (bircaş). Localitate în delta fluviului Nil (Egipt), la NV de Cairo.

Birr. Localitate în centrul Irlandei, la SV de Dublin şi la NE de oraşul Nenagh.

Birranga. Munţi în Peninsula Taimîr (N Siberiei-Rusia).

Birs. Râu (71 km) în NV Elveţiei, afluent al Rinului, în care se varsă la Basel.

Birsfelden. (birsfeldăn). Localitate în NV Elveţiei, la SE de oraşul Basel, pe râul Birs.

Bir Shalatein. (bir şalatein). Oază în SE Arabiei Saudite, pe ţărmul Mării Roşii, la graniţa cu Sudanul.

Birsk. Localitate în E Rusiei, pe râul Belaia (afluent al râului Kama-Volga), la NV de oraşul Ufa.

Birštonas. (birştonas). Localitate în Lituania, pe râul Nemunas, la S de oraşul Kaunas.

Birtle. (birtl). Localitate situată în S Canadei (Manitoba), la NV de oraşul Winnipeg.

Bir-Tlacsin. (bir tlacin). Localitate în NV Libiei, centru de extracţie a ţiţeiului.

Bir-Torafawi. (bir torafauii). Oază în V Irakului, la SV de oraşul Mosul.

Bir Trefawi. (bir trefauii). Oază în NE Siriei, la NE de localitatea Raqqa.

Bir um Hibal. Centru minier (aur) în SE Egiptului, pe ţărmul Mării Roşii.

Bir Umm Gheta. Oază în E Egiptului, la NE de oraşul de pe Nil El-Minya.

Biržai. (birjai). Localitate în Lituania, în N ţării, la graniţa cu Letonia.

Birzebugga. Localitate în Malta, situată în SE insulei Malta, pe ţărmul Mării Mediterane.

Bir-Zelten. Localitate în N Libiei (centru al exploatării de petrol).

Bisag. Localitate în Croaţia, pe râul Zelina, la SV de oraşul Križevci.

Bisamberg. (bizambărg). Localitate în NE Austriei, la N de Viena, pe Dunăre.

Bisbee. (bizbii). 1. Localitate în S S.U.A. (statul Arizona), la SE de Tucson, la graniţa cu Mexic. 2. Localitate situată în S.U.A. (Dakota de Nord), la NE de oraşul Bismarck.

Biscarosse. (biscaros). 1. Localitate în Franţa, pe ţărmul golfului Biscaya (Oceanul Atlantic), la SV de oraşul Bordeaux. 2. Lagună maritimă situată în SV Franţei, la SV de localitatea omonimă.

Biscaya (Vizcaya sau Gascogne (gasconi). Golf al Oceanului Atlantic, între coasta de N a Spaniei şi cea de V a Franţei. Suprafaţa este de 194 000 kmp, adâncimea maximă 5 120 m, lungimea de 400 km. Aici au loc furtuni violente. Aici se varsă Garonne, Charente, Loara, Adour. Salinitatea medie este 38‰. Porturile principale sunt Brest, Bordeaux, La Rochelle (Franţa) şi Bilbao, San Sebastian, Santander (Spania).

Biscayne. (bischein). Golf al Oceanului Atlantic, în SE S.U.A., la E de oraşul Miami.

Bisceglie. (biselie). Oraş în SE Italiei, pe ţărmul Mării Tireniene, la NV de oraşul Bari.

Bischeim. (bişaim). Localitate situată în ENE Franţei, pe râul Ill (afluent al Rinului), la N de oraşul Strasbourg.

Bischofsheim. (bişofşaim). Localitate în centrul Germaniei, la SE de oraşul Fulda.

Bischofshofen. (bişofsofăn). Localitate aflată în centrul Austriei, la SV de Salzburg.

Bischofswerda. (bişofs verda). Localitate situată în E Germaniei, la graniţa cu Cehia, la NE de oraşul Dresden.

Bischofszell. (bişofsel). Localitate situată în NE Elveţiei, la NV de oraşul St. Gallen.

Bischwiller. (bişviler). Localitate în NE Franţei, la NV de Strasbourg. Este centru al construcţiilor de maşini.

Biscoe. (biscoo). Insule aflate în V Peninsulei Antarctida.

Biscotas. (biscotes). Lac în S Canadei, la N de lacul Huron şi la NV de oraşul Sudbury.

Biscotasing. (biscotesing). Localitate în S Canadei, pe ţărmul lacului Biscotas, la NV de oraşul Sudbury.

Biscucuy. Localitate situată în NV Venezuelei, la NE de oraşul Merida.

Biševo. (bişevo). Insulă (Croaţia) situată în Marea Tireniană, la SV de insula Vis.

Bisha. (bişa). Localitate situată în SV Arabiei Saudite, pe uedul Wadi ash Sahran, la NE de oraşul Abha.

Bisho. (bişo). Localitate în S Republicii Africa de Sud, centrul administrativ al bantustanului Ciskei, din anul 1981. Populaţia numără circa 3 milioane loc.

Bishop. (bişop). 1. Insulă stâncoasă situată în SV Marii Britanii, în continuarea peninsulei Cornwall, din grupul de insule Scilly. 2. Localitate situată în California-S.U.A., centru minier de extracţie a wolframului, la NE de Los Angeles.

Bishop Aukland. (bişop oclănd). Localitate în NE Angliei (Marea Britanie), la SV de oraşul Newcastle.

Bishops Castle. (bişops chestl). Localitate în Anglia (Marea Britanie), la V de oraşul Birmingham.

Bishqemi. (bişchemii). Localitate situată în centrul Albaniei, la S de Tirana şi la V de Elbasan.

Bishri. (bişrii). Munte în partea central-estică a Siriei, la V de fluviul Eufrat.

Bishti i Pallës. (biştii i pales). Cap în V Albaniei, în Marea Adriatică, la S de locul de vărsare a râului Erzeni în mare.

Bisisthal. (bisistal). Localitate în E Elveţiei, la E de lacul Vierwaldstätt (Lacul celor Patru Cantoane), la NE de oraşul Altdorf.

Biskek (Bishkek). (bişchec). Capitala Kirghiziei (fost Frunze).

Biskia. Localitate în V statului Eritrea, la V de Asmara, la graniţa cu Sudanul.

Biskra (Beskra). Oraş în NE Algeriei, situat într-o oază la SV de oraşul Constantine, cu circa 130 000 loc. Constituie un nod de transport şi o staţiune climaterică.

Biškupec. (bişcupeţ). Localitate în NE Croaţiei, la S de oraşul Varaždin.

Biskupice. (biscupiţe). Localitate în S Slovaciei, la SE de oraşul Lucenec.

Biskupice Olawskie. (biscupiţe ovavschie). Localitate în SV Poloniei, la SE de oraşul Wroclaw.

Biskupiec. (biscupieţ). 1. Localitate în N Poloniei, pe râul Osa (afluent al Vistulei), la E de oraşul Grudziadz. 2. Localitate în NE Poloniei, la NE de oraşul Olsztyn.

Biskupin. Localitate în Polonia, la SV de oraşul Bydgoszcz.

Bislich. (bisliş). Localitate în VNV Germaniei, pe fluviul Rin, la NV de oraşul Wesel.

Bislig. Localitate situată în E Insulei Mindanao (Filipine).

Bismarck. 1. Arhipelag în componenţa statului Papua-Noua Guinee, situat în Oceanul Pacific (Malaysia), în NE Insulei Noua Guinee, format din circa 200 de insule (New Britain, New Ireland, Amiralităţii, Lavongai etc.). Suprafaţa este de 50 500 kmp şi are peste 350 000 loc. Oraşul principal este Rabaul. Relieful este muntos vulcanic, altitudinea maximă atingând 2 300 m în vf. Sinewit. A fost descoperit în anul 1616 de către navigatorii olandezi V. Schoutein şi J. Le Maire. 2. Mare situată în Oceanul Pacific, la E de Noua Guinee şi la V de Insulele Bismarck. 3. (bismerc). Oraş în N S.U.A., port pe Missouri, centrul administrativ al statului Dakota de Nord. Populaţia este în jur de 90 000 loc. Este un centru industrial. 4. Localitate aflată în S.U.A. (Missouri), la SV de St. Louis. 5. Munte în E statului Papua-Noua Guinee, cu altitudinea de 4 358 m.

Bismark. Localitate în N Germaniei, la NV de oraşul Brandenburg.

Bisoca. Comună în jud. Buzău, cu circa 3 300 loc. Satele componente sunt: Bisoca, Băltăgari, Lacurile, Lopătăreasa, Pleşi, Recea, Sările, Şindrila.

Bison. Localitate în S.U.A. (Dakota de Nord), la SV de oraşul Bismarck.

Bissamcuttack. Localitate în E Indiei, la V de oraşul Berhampur.

Bissau (Bissao). (bisau). Capitala Republicii Guineea-Bissau, port la Oceanul Atlantic, cu peste 120 000 loc. A fost fundat în sec. al XVII-lea. Este capitală din anul 1974.

Bisse. (bişe). Localitate în SV Ungariei (Baranya), la S de oraşul Pécs.

Bissen. (bizen). Localitate situată în centrul Luxemburgului, la NV de capitala Luxembourg.

Bisset. (bize). Localitate minieră (aur) în provincia Manitoba (Canada), situată pe ţărmul Lacului Winnipeg.

Bissorle. (bizorl). Hidrocentrală situată în SE Franţei, în Alpi, la E de Grenoble, la graniţa cu Italia.

Bistra. 1. Râu, afluent de dreapta al Timişului, în aval de oraşul Caransebeş; lungimea ajunge la 57 km. Izvorăşte din Munţii Ţarcului şi trece prin oraşul Oţelu Roşu (Bistra). Râul străbate culoarul depresionar tectonic omonim, situat între Munţii Poiana Ruscăi (la N) şi Ţarcu (la S). Culoarul depresionar Bistra (27 km lungime, 2 km lăţime şi 58 kmp suprafaţa) comunică spre E, prin Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei, cu Depresiunea Haţeg. 2. Oraş în jud. Caraş-Severin, în culoarul depresionar omonim, pe stânga râului Bistra. Este centru metalurgic (1804). A fost declarat oraş în 1960. Vechiul nume, până în 1948 a fost Ferdinand, iar până în 1992 Oţelu Roşu. Satele componente: Cireşa, Mal. 3. Comună în jud. Alba, pe Arieş, cu circa 5 600 loc. Satele componente sunt: Bistra, Aroneşti, Băleşti, Băleşti-Cătun, Bârleşti, Cheleteni, Ciuldeşti, Creţeşti, Dealu Muntelui, Dâmbureni, Durăşti, Găneşti, Gârde, Hodişeşti, Hudriceşti, Lipaia, Lunca Largă, Lunca Merilor, Mihăeşti, Nămaş, Novăceşti, Perşeşti, Poiana, Poiu, Rătitiş, Runcuri, Sălăgeşti, Ştefanca, Tolăceşti, Tomnatec, Trişoreşti, Ţărăneşti, Vârşi-Rontu, Vârşii Mari, Vârşii Mici. 4. Comună în jud. Maramureş, pe Vişeu, cu peste 5 200 loc. Aici se exploatează calcare compacte. Satele componente sunt: Bistra, Crasna Vişeului, Valea Vişeului.

Bistreţ. 1. Comună în jud. Dolj, pe malul lacului cu acelaşi nume, cu peste 5 200 loc. Aici se află două aşezări getice (sec. VI î.e.n.) şi un mare castru roman de pământ, situat pe malul Dunării (sec. II-III e.n.). Satele componente: Bistreţ, Bistreţu Nou, Brânduşa, Plosca. 2. Lac în Lunca Dunării, la gura Desnăţuiului, pe teritoriul comunei cu acelaşi nume.

Bistrica. (bistriţa). 1. Localitate cu hidrocentrală în SV Serbiei, pe râul Lim (afluent al Drinei). 2. Localitate în Bosnia-Herţegovina, pe râul Vrbas (afluent al Savei), la SSE de oraşul Banja Luka.

Bistricioara. Râu, afluent de dreapta al Bistriţei moldoveneşti (cu vărsare în lacul de acumulare Izvorul Muntelui). Lungimea este de 55 km. Izvorăşte din SE Munţilor Călimani iar în bazinul său superior se găsesc staţiunile balneoclimaterice Bilbor şi Borsec.

Bistricki Laz. (bistrici chii laz). Localitate în Croaţia, aproape de oraşul Dugo Selo.

Bistriţa. 1. Râu, afluent de dreapta al Siretului la sud de Bacău, având lungimea de 288 km. Izvorăşte din Munţii Rodnei, străbate Depresiunea Dornelor şi trece prin oraşele Vatra Dornei, Bicaz, Piatra Neamţ, Buhuşi şi Bacău. Pe cursul său se află hidrocentrale în cascadă (Stejaru, Piatra Neamţ, Roznov, Pângăraţi, Gârleni, Bacău I şi II etc.). Cursul său a fost barat, creându-se lacul de acumulare Izvorul Muntelui. Afluenţii principali: Dorna, Neagra, Bistricioara, Bicaz, Tarcău. De la izvor şi până la confluenţa cu Dorna poartă numele de Bistriţa Aurie. Pentru acest râu se mai utilizează denumirea generală de Bistriţa moldovenească spre a se deosebi de Bistriţa ardeleană şi Bistriţa olteană. 2. Râu, afluent drept al Şieului (afluent al Someşului Mare), cu lungimea de 65 km. Îşi are izvorul din N masivului Călimani şi trece prin municipiul Bistriţa. Este numit şi Bistriţa ardeleană. 3. Râu, afluent de dreapta al Oltului, cu lungimea de 50 km. Izvorăşte din Munţii Căpăţânii. Se mai numeşte şi Bistriţa olteană sau vâlceană. 4. Munţii Bistriţei. Sistem de masive muntoase în Carpaţii Orientali, drenat de Bistriţa, situat între defileul Bistriţei de la Zugreni în N şi valea Bistricioarei la S. Creasta principală este fragmentată în masive (Pietrosu, Bârnaru, Grinţieşu Mic şi Grinţieşu Mare, Budacu etc.), alcătuite din roci cristaline. Altitudinea maximă este de 1 859 m (vf. Budacu). Domină pădurea de răşinoase. 5. Dealurile Bistriţei. Dealuri pe marginea de E a Podişului Transilvaniei, între poalele Munţilor Călimani şi Valea Dipşa, drenate de Bistriţa ardeleană, Şieu şi Budac. Sunt constituite dintr-o succesiune de culmi deluroase. Aici se află şi Depresiunea Bistriţei în care se află situată municipiul Bistriţa. 6. Municipiu în depresiunea cu acelaşi nume, reşedinţa jud. Bistriţa-Năsăud, cu circa 90 000 loc. A fost menţionat documentar în 1264, a devenit oraş în 1349 iar ca municipiu a fost declarat în anul 1979. Satele componente sunt: Chinda, Sărata, Sigmir, Slătiniţa, Unirea, Viişoara. 7. Mănăstirea Bistriţa. Situată în comuna Viişoara, jud. Neamţ, ctitorită în 1407 de Alexandru cel Bun, reconstruită în 1554 de Alexandru Lăpuşneanu. 8. Mănăstirea Bistriţa. Situată în comuna Costeşti, jud. Vâlcea, construită în 1491, refăcută în 1519.

Bistriţa-Aurie. v. Bistriţa 1.

Bistriţa Bârgăului. Comună în jud. Bistriţa-Năsăud, cu peste 4 500 loc. Aici se prelucrează cheresteaua. Satele componente: Bistriţa Bârgăului, Colibiţa.

Bistriţa-Năsăud. Judeţ în N României, în jumătatea N a Transilvaniei, în bazinul superior al Someşului Mare, cu suprafaţa de 5 305 kmp (2,23% din suprafaţa ţării), şi cu circa 350 000 loc. Reşedinţa este municipiul Bistriţa.

Bisztynek. (bistinec). Localitate în NE Poloniei, la NE de oraşul Olsztyn.

Bita. Localitate în centrul Bulgariei, la NV de Plovdiv şi la SE de Sofia.

Bitam. Localitate în NV Gabonului, la graniţa cu Guineea Ecuatorială şi cu Camerun.

Bitburg. Localitate în V Germaniei, aproape de graniţa cu Luxemburg.

Bitche. (bitşe). Localitate în Franţa, în NNE ţării, aproape de graniţa cu Germania, la NV de oraşul Strasbourg.

Bitinia (Bithynia). Regiune în NV Asiei Mici (Turciei).

Bitlis. Localitate în E Turciei, la V de Lacul Van, pe Tigrul superior.

Bitolia (Bitola, Bitolj (bitoli)). Oraş în Macedonia cu circa 150 000 loc. A fost fundat în 1014. S-a mai numit Monastir.

Bitonto. Localitate în SE Italiei, la V de Bari, pe ţărmul Mării Adriatice.

Bitra Par. Insulă din arhipelagul Laccadive (India) din Oceanul Indian.

Bitschwiller. (bitşvile). Localitate aflată în E Franţei, pe râul Thur (afluent al râului Ill), la NV de oraşul Mulhouse.

Bitter Creek. (bittăr cric). Localitate în S.U.A. (Wyoming), pe Green River, la NE de oraşul Salt Lake City.

Bitterfeld. (biterfăld). Oraş situat în E Germaniei centrale (Saxonia-Anhalt), pe râul Mulde, cu circa 110 000 loc. A fost fundat în anul 1143, fiind centru industrial.

Bitterfontein. (bitărfontăin). Localitate aflată în V Republicii Africa de Sud, pe ţărmul Oceanului Atlantic.

Bitterroot (Bitter Root). (bităr rut). Munţi în NV S.U.A. (la graniţa statelor Idaho şi Montana), ce ajung la 2 359 m altitudine absolută.

Bitti. (bitii). Localitate în Italia, în NE insulei Sardinia, la N de oraşul Nuoro.

Bittva. (bitvo). Râu în V Ungariei, afluent al râului Marcal (iar acesta al râului Rába). Izvorăşte din Munţii Bakony.

Biu. Localitate în Nigeria, în NE statului, la SV de oraşul Maiduguri.

Bivio. Localitate în SE Elveţiei, la SV de staţiunea St. Moritz.

Biviraka. Localitate în statul Papua-Noua Guinee (insula Noua Guinee), la baza NE a Muntelui Müller.

Bivolari. 1. Castru roman, construit în 137-138, pe malul stâng al Oltului, în poiana Bivolari de pe teritoriul actual al satului Păuşa (jud. Vâlcea). 2. Comună în jud. Iaşi, pe Prut, cu circa 4 300 loc. Satele componente sunt: Bivolari, Buruieneşti, Soloneţ, Tabăra, Traian.

Bivolu. Vârf (1 529 m) în Munţii Bistriţei (Carpaţii Orientali).

Bivona. Localitate în V insulei Sicilia (Italia), pe râul Platani, la NV de oraşul Agrigento.

Biwa (Omi). (biua, omii). Lac tectonic navigabil în Japonia (Honshu), cel mai mare din ţară, cu suprafaţa de 716 kmp. Adâncimea maximă este de 86 m. Aici s-a creat un parc naţional.

Bixad. (bicsad). 1. Comună în jud. Satu Mare, cu aproape 8 000 loc. Se execută exploatarea minereurilor complexe, se prelucrează cherestea şi se găsesc ape minerale. Satele componente: Bixad, Boineşti, Trip. 2. Localitate în Carpaţii Orientali, pe Olt, între Munţii Baraolt şi Bodoc, la S de Băile Tuşnad.

Biyala. (bii iala). Localitate în delta fluviului Nil, la NV de oraşul El-Mansura.

Bizau. Localitate în V Austriei, pe râul Bregenzer-Ach, la SE de oraşul Bregenz.

Bizcocho. (biscocio). 1. Râu în V Uruguay-ului, afluent al fluviului Uruguay împreună cu râul San Salvador. 2. Localitate în V statului Uruguay, la SE de oraşul Mercedes, pe râul cu acelaşi nume.

Bize. Localitate în V Ungariei (Somogy), la S de oraşul Marcali.

Bizerta (Bizerte bizert). Oraş în N Tunisiei, port la Marea Mediterană, cu aproape 100 000 loc. Este cel mai nordic oraş al Africii. Aici americanii i-au învins pe germani şi italieni (mai 1943).

Bizovac. (bizovaţ). Localitate în NE Croaţiei, la SE de oraşul Valpovo.

Bjala. (biala). Localitate în Bulgaria, pe râul Iantra, la SV de oraşul Ruse.

Bjargtangar. (biargtangar). Cap geografic în NV Islandei (Oceanul Atlantic).

Bjarnanes. (biarnanes). Localitate în SE Islandei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la SV de oraşul Stafafell.

Bjärred. (biered). Localitate în SV Suediei, pe ţărmul strâmtorii Øresund, la N de oraşul Malmö.

Bjästa. (biesta). Localitate în E Suediei, pe ţărmul golfului Botnic, la SV de oraşul Örnsköldsvik.

Bjelasica. (bielasiţa). Munte în E Muntenegrului, între râurile Lim (la E) şi Tara (la V).

Bjelašnica. (bielaşniţa). Munte situat în Bosnia-Herţegovina, la SV de oraşul Sarajevo şi la SE de lacul de acumulare Jablanica de pe râul Neretva.

Bjelovar (Belovár). (bielovar). Localitate în NE Croaţiei, la NE de Zagreb.

Bjerkvik. (biercvic). Localitate în N Norvegiei, pe ţărmul fiordului Ofot (Ofotfjord), la NE de oraşul Narvik.

Bjordal. (biordal). Localitate în Norvegia, la S de fiordul Sogne.

Bjørkåsen. (biorcosen). Centru de extracţie a piritei situat în N Norvegiei.

Björkby. (bieorcbii). Localitate finlandeză situată în NV insulei Vallgrund din Golful Botnic.

Björkfjället. (bieorcfielet). Munte în NV Suediei, la V de lacul Hornavan.

Björknäs. (bieorcnes). Cartier al capitalei Suediei, Stockholm.

Björkö. (bieorcheo). Insulă în Golful Botnic, în strâmtoarea Kvarken de Sud, la E de oraşul Uppsala.

Björna. (bieorna). Localitate situată în ENE Suediei, pe râul Gide älv, la SV de oraşul Umea.

Bjørna. (biorna). Fiord situat în SV Norvegiei, la S de Bergen.

Björneborg (sau Pori). (bieorneborg). Oraş în SV Finlandei, la Golful Botnic, la V de Tampere.

Bjurholm. (biurholm). Localitate situată în E Suediei, pe râul Öreälv, la V de oraşul Umea.

Bjuv. (biuv). Localitate în SV Suediei, la E de oraşul Hälsingborg.

Blaby. (blebii). Localitate în Anglia (Marea Britanie), la SE de oraşul Leicester.

Blace. (blaţe). Localitate în S Serbiei, la V de oraşul Niš.

Blachownia. (blacovnia). Hidrocentrală în S Poloniei, pe râul Dunajec, aproape de graniţa cu Slovacia.

Bláchu. (blacu). Localitate situată la NV de Atena (Grecia), pe ţărmul golfului Elefsziszi.

Black. (blec). 1. Munţi în NV S.U.A., la graniţa statelor Wyoming şi Dakota de Sud, ce urcă la 2 207 m altitudine absolută (Black Hills). 2. Râu (161 km) în V Canadei, care leagă lacurile Athabasca şi Wollaston din statul Saskatchewan.

Blackall. (blechel). Localitate în E Australiei (Queensland), la NV de oraşul Tambo.

Black Bay. (blec bei). Peninsulă în cadrul Lacului Superior (America de Nord).

Blackburn. (blecbăn). 1. Oraş în centrul Marii Britanii (Anglia), cu circa 230 000 loc. (împreună cu suburbiile). Este centru industrial şi se exploatează huilă. 2. Cartier al oraşului Melbourne (Australia).

Blackduck. (blecdac). Localitate aflată în S.U.A. (Minnesota), la NV de oraşul Duluth şi la SE de lacul Red (Red Lake).

Blackfoot. (blecfut). Localitate situată în S.U.A. (Idaho), la NE de oraşul Pocatelfo.

Blackheath. (blechit). Cartier al Londrei (Anglia-Marea Britanie).

Black Hills. (blec hils). 1. Munţi în NV S.U.A. (statele Wyoming şi Dakota de Sud), cu 2 207 m altitudine. 2. Mină în munţii cu acelaşi nume (beriliu, mică, aur).

Black Lake. (blec lec). 1. Localitate situată în Canada, la S de oraşul Québec. 2. Lac în S.U.A. (New York), la NE de oraşul Watertown.

Black Mountain. (blec munten). Vârf (814 m) situat la V de capitala Australiei, Canberra.

Black Mountains. (blec muntens). 1. Munte în SE Ţării Galilor (Wales-Marea Britanie), cu altitudinea de 816 m. 2. Munţi în SV S.U.A. (Nevada), pe stânga (la est) fluviului Colorado.

Blackpool. (blecpul). Oraş în Marea Britanie (Anglia), port la Marea Irlandei, cu aproape 300 000 loc. Este staţiune balneoclimaterică.

Black River. (blec rivăr). 1. Râu în S.U.A., afluent stâng al fluviului Mississippi în care se varsă la localitatea La Crosse. Lungimea este de 320 km. Îşi are izvorul din regiunea Marilor Lacuri. 2. Râu în S.U.A., cu 480 km lungime. Împreună cu White River se varsă în fluviul Mississippi. Este navigabil pe 160 km. 3. Râu (201 km) în NE S.U.A. (New York), cu vărsare în Lacul Ontario la oraşul Watertown. 4. Localitate în SV insulei Jamaica, pe ţărmul Mării Caraibilor.

Black River Falls. (blec rivăr fols). Localitate în S.U.A. (Wisconsin), pe râul Black River (afluent al fluviului Mississippi), la NE de oraşul Winnona.

Blackrock. (blec roc). v. Charraigh Dhubh.

Blacksburg. (blecsburg). Localitate situată în S.U.A. (Virginia), la VSV de oraşul Roanoke.

Blacks Harbour. (blecs harbur). Localitate în E Canadei, la Golful Fundy (situat între continent şi Peninsula Nova Scotia = Noua Scoţie).


Yüklə 1,68 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   13   14   15   16   17   18   19   20   ...   29




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©www.azkurs.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə