Universitatea de stat de medicină Şi farmacie,,nicolae testimiţanu” departamentul pediatrie teste pentru examenul de licenţĂ medici rezidenţi pediatri chişinău 2012

241) CS Indicaţi termenul, când începe ontogeneza sistemului cardio-vascular:

1. 
   în săptămâna a VIII de dezvoltare intrauterină
   
2. 
   în săptămâna a IV de dezvoltare intrauterină
   
3. 
   în săptămâna a II de dezvoltare intrauterină
   
4. 
   în săptămâna a III de dezvoltare intrauterină
   
5. 
   [în primele 7 zile de la concepţie
   

242. CS Lipotimia se deosebeşte de sincopă prin:

a) lipsa pulsului

b) pierderea cunoştinţei de scurtă durată

c) prezenţa manifestărilor neurologice

d) menţinerea funcţiilor vitale (activitatea cardiacă şi respiraţia)

e) rărirea marcată până la oprire a bătăilor cardiace
243. CS Indicaţi pentru care patologii la copii este caracteristic suflul sistolic, perceput la baza cordului:

1. 
   miocardită
   
2. 
   anemie
   
3. 
   valvulopatie dobândită
   
4. 
   patologie cardiacă congenitală
   
5. 
   tireotoxicoză
   

244.CS Indicaţi care valoare a ICT poate fi sugestivă pentru o cardiopatie la copii în vârsta de până la 2 luni:

1. 
   peste 0,45
   
2. 
   peste 0,50
   
3. 
   peste 0,55
   
4. 
   peste 0,60
   
5. 
   peste 0,70
   

245. CS Indicaţi care valuare a ICT poate fi sugestivă pentru o cardiopatie la copii în vârstă de până la 2 ani:

1. 
   peste 0,60
   
2. 
   peste0,55
   
3. 
   peste 0,40
   
4. 
   peste 0,45
   

peste 0,50

246) CS Indicaţi localizarea auscultativă a suflului sistolic funcţional la copiii

sănătoşi de vârstă fragedă:

a) la apex

b) la p. Botchin-Erb

c) la a. pulmonară

d) la aortă

e) la valva tricuspidă

247) CS Indicaţi punctul clasic de auscultaţie al valvei mitrale la copii:

a) pe linia sternală dreaptă, în spaţiul intercostal III

b) în spaţiul intercostal II din dreapta

c) în spaţiul intercostal II din stânga

d) la apex

e) în punctul Botkin - Erb
248) CS Indicaţi punctul clasic de auscultaţie al valvei tricuspide la copii:

a) la marginea inferioară a sternului

b) în spaţiul intercostal II din dreapta

c) la apex

d) în spaţiul intercostal II din stânga

e) în punctul Botkin - Erb

249) CM Indicaţi care din malformaţiile congenitale enumerate sunt cianozante:

1. 
   dextrocardia
   
2. 
   stenoza arterei pulmonare
   
3. 
   transpoziţia vaselor magistrale
   
4. 
   ductul arterial comun persistent
   
5. 
   artezia valvei tricuspide
   

250) CM Indicaţi în care patologii extracardiace la copii se vor constata modificări patologice ale pulsului:

1. 
   în hipertireoză
   
2. 
   în anemie
   
3. 
   în stări febrile
   
4. 
   în bronşite
   
5. 
   în rahitism
   

251). CM Evidenţiaţii prin ce se caracterizează suflurile organice:

1. 
   intensitate mică
   
2. 
   intensitate mare
   
3. 
   asociere de freamăt
   
4. 
   propagare în afara limitelor cordului
   
5. 
   dispar după efort
   

252) CM Indicaţi de care particularităţi de vârstă este influenţat caracterul ECG la copii:

1. 
   de masa corporală
   
2. 
   de poziţia cordului în cutia toracică
   
3. 
   de raportul intre masa ventriculuilui stâng şi a celui drept
   
4. 
   de grosimea pereţilor ventriculelor
   
5. 
   de valoarea tensiunii arteriale
   

253) CM Selectaţi particularităţile specifice suflurilor cardiace funcţionale la copii:

a) nu se asociază cu freamăt catar

b) nu se propagă în afara limitelor cordului

c) se percep numai la baza cordului

d) se intensifică după efort fizic

e) dispar după efort fizic sau schimbarea poziţiei corpulu
254) CM Indicaţi în care patologie cardiovasculară congenitală la copii se constată şunt dreapta-stânga:

a) în tetralogia Fallot

b) în caz de transpoziţie a vaselor magistrale

c) în caz de atrezie a valvei tricuspide

d) în caz de defect septal interatrial

e) în caz de defect septal interventricular

255) CM Indicaţi pentru care din anomaliile a sistemului cardiovascular este caracteristică prezenţa şuntului stânga-dreapta:

1. 
   situaţia patologică a venelor pulmonare
   
2. 
   ductul arterial Botallo deschis
   
3. 
   dextrocardia
   
4. 
   defectul septului interatrial
   
5. 
   defectul septului interventricular
   

256) CM Indicaţi pentru care din anomaliile de dezvoltare a sistemului cardiovascular este caracteristic şuntul dreapta-stânga:

1. 
   defectul septului interatrial
   
2. 
   ductul arterial comun persistent
   
3. 
   transpoziţia vaselor magistrale
   
4. 
   atrezia valvei tricuspide
   

e) tetralogia Fallot
257) CM Indicaţi caracteristicile auscultative ale zgomotelor cardiace la copii:

1. 
   sunt mai frecvente ca la adult
   
2. 
   sunt mai intense ca la adult
   
3. 
   au tendinţa de egalizare (la sugar)
   
4. 
   sunt mai slabe ca intensitate ca la adult
   
5. 
   poate fi prezentă aritmia respiratorie
   

258) CM Evidenţiaţi caracteristicile suflurilor funcţionale la copii:

1. 
   intensitatea după scara Lewine 4-6
   
2. 
   intensitatea după scara Lewine 1-2
   
3. 
   nu sunt însoţite de freamăt
   
4. 
   dispar după schimbarea poziţiei corpului
   
5. 
   nu se propagă în afara limitelor cordului
   

259) CM Indicaţi ce informaţii de importantă diagnostică poate oferii examenul radiologic în examinarea sistemului cardio-vascular la copii:

1. 
   informaţii privind cutia toracică
   
2. 
   informaţii privind circulaţia pulmonară
   
3. 
   informaţii privind excursia pulmonară
   
4. 
   informaţii privind umbra cardiacă
   
5. 
   informaţii privind ICT (indicele cardio-toracic)
   

260) CM Care din afirmaţii sunt caracteristice pentru duodenul nou-născutului şi sugarului?

1. 
   e bine fixat
   
2. 
   duodenul e localizat mai sus, la nivelul vertebrei I lombare
   
3. 
   duodenul e localizat la nivelul vertebrei a III - IV lombare
   
4. 
   duodenul e fixat insuficient
   
5. 
   duodenul e relativ mai voluminos
   

261) CM Selectaţii caracteristicile scaunului a nou - născutului şi sugarului sănătos, alimentat natural:

a) este de culoare galben aurie, cu miros acid

b) este de culoare galben închisă, ferm, miros fetid, pH alcalin

c) este negru, brun închis, gelatinos, cu miros fetid

d) este ferm, bine legat, de culoare brună

e) este frecvent, în primele luni de viaţă după fiecare alimentaţie, de consistenţă instabilă
262) CM În care din afecţiunile copilului de mai jos se poate întâlni hematemeza:

a) varice esofagiene

b) gastrite cronice

c) hernie hiatală

d) boală ulceroasă

e) sindrom CID

263) CM Selectaţi semnele sindromului de deshidratare la copii:

a) tegumente palide

b) plica cutanată revine la normal lent

c) ochi înfundaţi

d) tahicardie

e) bea cu lăcomie, sete
264. CM Care din particularităţile anatomice principale ale stomacului predispun nou-născutul şi sugarul la regurgitaţie şi vomă?

a) fundul mic al stomacului situat mai inferior decât partea pilorică

b) tunica musculară stomacală bine dezvoltată

c) stratul muscular circular al pilorului bine dezvoltat

d) sfincterul cardial nedezvoltat

e) volumul al stomacului fiziologic relativ mic
265) CM Care din afirmaţiile privind particularităţile anatomo-fiziologice ale stomacului copilului nou-născut şi sugar sunt corecte ?

a) secreţia gastrică este scăzută

b) sfincterul piloric este bine dezvoltat

c) sfincterul cardial e insuficient dezvoltat

d) cele 3 straturi musculare ale stomacului sunt bine dezvoltate

e) submucoasa este bine fixată
266) CM În care din afecţiunile enumerate se poate constata disfagie?

a) în anemie feriprivă

b) anomalii de dezvoltare a esofagului

c) în tumori localizate la nivel de faringe, esofag

d) în faringită

e) în esofagită
267) CM Indicaţi ce simptome se încadrează în sindromul de gastroenterocolită acută la copii?

a) vomă cu conţinut de alimente consumate (vărsături alimentare)

b) sughiţ

c) durere abdominală

d) diaree

e) semne de deshidratare
268) CS Evidenţiaţi care din factorii enumeraţi determină starea imunităţii locale:

a) Ig A secretorie

b) Ig G

c) sistemul de complement

d) Alfa-antitripsina

e) T-limfocitele
269) CS Indicaţi care clasă de imunoglobuline reprezintă un marcher de infecţie recentă:

a) Ig G

b) Ig M

c) Ig A

d) Ig D

e) Ig E
270) CMPerioada încadrată între vârsta de 4 şi 6 luni a sugarului, critică pentru dezvoltarea imunoreactivităţii are următoarele caracteristici:

a) scăderea imunităţii pasive

b) insuficienţa de Ig G

c) scăderea activităţii limfocitelor T helper

d) creşterea activităţii limfocitelor T helper

e) scăderea aparatului de IgA secretorie.
271) CMIndicaţi care sunt funcţiile sistemului imun la copii:

a)reglează metabolismul bazal

b) menţine homeostaza organismului prin îndepărtarea celulelor îmbătrânite, lezate sau cu mitoză atipică

c) asigură creşterea rezistenţei faţă de infecţii

d) asigură respingerea grefelor sau a altor ţesuturi şi substanţe heterogene

e) asigură menţinerea capacităţii generale de diferenţiere între ,,propriu” şi ,,străin” (,,self” şi ,,non-self”)
272) CMSelectaţi ce face parte din mijloacele de apărare nespecifică:

a) limfocitele T

b) bariera anatomică cutaneo-mucoasă

c) sistemul de fagocitoză

d) sistemul de complement

e) limfokinele sau citochinele
273) CSIndicaţi care este nivelul normal al hemoglobinei în sângele periferic al nou-născuţilor după naştere:

1. 
   180-220 g/1
   
2. 
   140-160 g/1
   
3. 
   120-140 g/1
   
4. 
   160-170 g/1
   
5. 
   150-180 g/1
   

274) CSIndicaţi care este longevitatea eritrocitelor la copiii nou-născuţi sănătoşi:

a) 80-l20zile

b) 90-60 zile

c) 30 zile

d) 8-12 zile

e) 10-20 zile
275) Indicaţi vârsta copilului, când are loc a doua încrucişare a formulei leucocitare:

a) după vârsta de un an

b) la vârsta de l0 ani

c) la vârsta de 4 - 5 ani

d) la vârsta de 7-12 ani

e) la vârsta de 15 ani
276)CM Indicaţi ce modificări hematopoetice se petrec la făt la a 5- a lună de dezvoltare intrauterină:

a) funcţia hematopoetică a ficatulului atinge apogeul

b) se încep a forma primele megacariocite şi neutrofile

c) tipul megaloblastic de hematopoeză se înlocuieşte cu cel normoblastic

d) se include funcţia de hematopoeză hepatică

e) se formează eritroblaşti primitivi
277) CM Indicaţi particularităţile caracteristice formulei leucocitare a nou-născuţilor în primele 3 zile după naştere:

a) numărul total absolut de neutrofile este mărit

b) numărul de neutrofile nesegmentate este mărit

c) numărul limfocitelor este mărit

d) prezenţa mielocitelor, promielocitelor

e) numărul de neutrofile este micşorat

278) CM Selectaţi care sunt particularităţile ,,sângelui roşu’’ la nou-născuţi:

a) hemoglobină mai joasă, comparativ cu alte vârste

b) policitemie

c) hipercromie

d) hemoglobina mai înaltă, comparativ cu alte vârste

e) diametru eritrocitar mărit
279) CM Indicaţi factorii, care determină intensificarea eritropoezei la nou-născuţi:

a) hipoxia în timpul sarcinii şi a naşterii

b) longevitatea mică a eritrocitelor

c) prezenţa în sângele periferic a eritrocitelor nediferenţiate

d) predispunerea eritrocitelor către hemoliză

e) stimularea măduvei osoase la nou-născuţi
280) CM Selectaţi simptomele caracteristice sindromului hemolitic la copii:

a) icter

b) nivel scăzut al hemoglobinei

c) reticulocitoză

d) scăderea rezistenţei osmotice a eritrocitelor

e) paliditate
281) CM Indicaţi pentru care din patologiile enumerate este caracteristică hiperplazia ganglionilor limfatici la copii:

a) tuberculoză

b) infecţie respiratorie virală acută

c) leucemie

d) infecţie cu virusul HIV

e) patologie sistemică a ţesutului conjunctiv
282)CS ,,Infarctul uric” este caracteristic pentru:

a) nou-născut

b) sugar

c) copii de 1-2 ani

d) copii de 2-3 ani

e) copii după vârsta de 3 ani
283) CM Evidenţiaţi care din funcţiile renale enumerate se apreciază prin proba Zimniţkii:

a) funcţia de concentrare şi de diluţie

b) funcţia de excreţie a produselor azotice

c) funcţia de filtrare

d) funcţia de menţinere a echilibrului hidro-salin

e) funcţia de menţinere a echilibrului acido-bazic

284) CM Selectaţi sindroamele clinice de bază caracteristice pentru afectarea sistemului renourinar la copii:

a) sindromul urinar

b) sindromul hipertensiv

c) sindromul edemic

d) sindromul febril

e) sindromul anemic
285) CM La copii sindromul nefritic se caracterizează prin:

a) hematurie

b) proteinurie neînsemnată

c) leucociturie

d) hipertensiune arterială

e) hiperlipidemie
286) CM Capacitatea funcţională canaliculelor renale la copii se apreciază după următorii indici:

a) indicii echilibrului acido-bazic

b) clearance-ul creatininei endogene

c) nivelul excreţiei aminoacizilor

d) reacţia urinei

e) indicii din proba Zimniţchi
287) CM Sindromului nefrotic la copii include:

a) edeme

b) hipertensiune

c) hipoproteinemie

d) hipercolesterolemie

e) proteinurie masivă
288) CM Indicaţi motivele extrarenale, în care poate fi crescut nivelul ureei la copii:

a) catabolism proteic crescut

b) afecţiuni hepatice grave

c) exces de proteine în alimentaţie

d) exicoză

e) pancreatită
289) CM Sindromul nefrotic la copii se caracterizează prin:

a) edeme pronunţate până la anasarcă

b) proteinurie peste 3,5 g/l

c) hipoproteinemie şi disproteinemie

d) hiperlipidemie

e) hematurie
290) CS Indicaţi în ce perioadă de vârstă a copilului se constată dispneea fiziologică:

a) în perioada de sugar

b) în perioada de nou-născut

c) în perioada de pubertate

d) la copii în vârstă de 1-3 ani

e) la copii în vârstă de 6 ani şi mai mult

291) CS Evidenţiaţi care din afecţiunile respiratorii enumerate este caracteristică practic exclusiv copilului sugar, în primele luni de viaţă:

a) bronşita acută obstructivă

b) laringita acută

c) otita acută medie

d) pneumonia acută

e) bronşiolita
292) CS Indicaţi în care din patologiile enumerate la sugar se pot constata auscultativ raluri sibilante:

a) în caz de pneumonie acută

b) în caz de bronşită acută obstructivă

c) în caz de viciu cardiac congenital

d) în caz de pseudocrup

e) în caz de rinofaringită
293) CS Indicaţi după care limită FR (frecvenţa respiratorie) este apreciată ca respiraţie accelerată

(tahipnee) la copilul în vârstă de 2 - 12 luni:

a) 50 respiraţii pe minut şi mai mult

b) 40 respiraţii pe minut şi mai mult

c) 60 respiraţii pe minut şi mai mult

d) 30 respiraţii pe minut şi mai mult

e) 70 respiraţii pe minut şi mai mult
294) CS Indicaţi după care limite FR (frecvenţa respiratorie) este apreciată ca respiraţie accelerată (tahipnee) la copilul în vârstă de 7 zile -2 luni:

a) 50 respiraţii pe minut şi mai mult

b) 40 respiraţii pe minut şi mai mult

c) 60 respiraţii pe minut şi mai mult

d) 30 respiraţii pe minut şi mai mult

e) 70 respiraţii pe minut şi mai mult
295) CS Indicaţi după care limită FR (frecvenţa respiratorie) este apreciată ca respiraţie accelerată (tahipnee) la copilul în vârstă de 12 luni - 5 ani:

a) 50 respiraţii pe minut şi mai mult

b) 40 respiraţii pe minut şi mai mult

c) 60 respiraţii pe minut şi mai mult

d) 30 respiraţii pe minut şi mai mult

e) 70 respiraţii pe minut şi mai mult
296) CM Indicaţi în ce stări patologice la copii este intensificat freamătul vocal:

a) în caşexie

b) în caz de pneumonie

c) în caz de astm bronşic

d) în caz de obezitate

e) în caz de enfizem pulmonar
297) Indicaţi particularităţile morfo-funcţionale a sugarilor, care determină localizarea frecventă a atelectaziilor pulmonare în părţile postero - inferioare ale pulmonilor?

a) excursia mică a cutiei toracice, fiziologică la această vârstă

b) ţesutului elastic al plămânilor insuficient dezvoltat

c) vascularizarea abundentă a plămânilor

d) poziţia sugarului mic predominant culcat pe spate

e) ţesutul interstiţial pulmonar dezvoltat exagerat

298) CM În ce stări patologice la copii se întâlneşte tusea "lătrătoare"?

a) în caz de inflamaţie catarală a laringelui şi a traheii

b) în caz de crup (difterie)

c) în caz de pseudocrup

d) în bronşite

e) în caz de pneumonie
299) CM Ce particularităţi anatomo-fiziologice ale laringelui explică predispoziţia copiilor cu infecţii respiratorii acute către fenomene de stenoză?

a) fineţea şi deprimabilitatea cartilajelor laringelui

b) lumenul îngust al laringelui

c) [vascularizarea abundentă a mucoasei laringiene

d) forma de ,,pâlnie” a laringelui

e) dezvoltarea abundentă a ţesutului limfoid în submucoasa laringiană
300) CM Indicaţi în ce stări patologice la copii se poate constata dispnee expiratorie:

a) în caz de astm bronşic

b) în caz de bronşită acută obstructivă

c) în caz de pneumonie

d) în caz de bronşiolită

e) în caz de laringită
301) CM Evidenţiaţi simptomele clinice, caracteristice sindromului obstructiv la copii:

a) dispnee inspiratorie

b) [dispnee expiratorie

c) respiraţie astmatiformă

d) raluri umede localizate

e) raluri sibilante pe toată aria pulmonară
302) CM Selectaţi care din particularităţile anatomice enumerate ale bronhilor determină fenomenele obstructive frecvente la copii de vârstă fragedă:

a) hidrofilitatea ţesuturilor şi predispoziţia către edemul mucoasei bronşice

b)musculara bronşică slab dezvoltată

c) hipersecreţia bronşică, caracteristică vârstei

d) elasticitatea sporită a peretelui bronşic

e) mucoasa bronşică bogat vascularizată
303) CM Indicaţi care din simptomele enumerate sunt caracteristice insuficienţei respiratorii acute la copii de vârstă fragedă:

a) respiraţie accelerată

b) frotaţia aripilor nazale

c) cianoză periorală în repaos sau la efort

d) tuse chinuitoare

e) tiraj al cutiei toracice
304) CM Indicaţi în ce stări patologice la copii se constată dispnee inspiratorie:

a) în laringotraheită

b) în astm bronşic

c) în caz de corp străin al bronşilor

d) în caz de stridor congenital

e) în caz de difterie
305) CM Selectaţi care sunt particularităţile anatomo-fiziologice ale cavităţii nazale caracteristice pentru copiii sugari:

a) absenţa meatului nazal inferior

b) aproximativ lumenului de dimensiunea 1 mm

c) mucoasa bogat vascularizată

d) mucoasa umidificată suficient

e) mucoasa umidificată insuficient
306. CS. Care defect anatomic nu caracterizează Tetrada Fallot?

1. 
   Stenoza arterei pulmonare
   
2. 
   Defectul septal interventricular
   
3. 
   Comunicarea interatrială
   
4. 
   Destropoziţia aortei
   
5. 
   Hipertrofia ventriculară dreaptă
   

307.CS. Semnul primordial în diagnosticarea malformaţiilor congenitale de cord la copil este:

1. 
   Tusea uscată, chinuitoare
   
2. 
   Dureri moderate în epigastru
   
3. 
   Dispneea
   
4. 
   Tahicardia
   
5. 
   Subfebrilitatea asociată cu tuse
   

308.CS. Ce reprezintă maladia Roger?

1. 
   Defect de sept ventricular mic cu şunt stânga-dreapta minim sau moderat
   
2. 
   Defect de sept atrial tip „foramen ovale patent”
   
3. 
   Afectarea valvelor tricuspide
   
4. 
   Canal atrioventricular comun
   
5. 
   Fistulă aorto-pulmonară
   

309. CS Diagnosticul de reumatism articular acut, conform criteriilor Jones, este susţinut de:

a) 2 criterii majore şi 1 criteriu obligator minor

b)3 criterii minore

c)4 criteri majore

d) 5 criterii moajore

e) prezenţa streptococului în exsudatul faringian
310.CM Care semne sunt caracteristice în Tetrada Fallot?

1. 
   Atrezia pulmonară
   
2. 
   Malformaţia orificiului atrio-ventricular drept
   
3. 
   Forma clasică cu stenoză de diferit grad
   
4. 
   Forma roză (cu stenoză infundibulară nepronunţată)
   
5. 
   Insuficienţa arterei pulmonare
   

311.CM CM. În care malformaţii congenitale cardiace are loc suprasolicitarea cu volum?

1. 
   Defect septal atrial
   
2. 
   Defect septal ventricular
   
3. 
   Canal atrioventricular
   
4. 
   Coarctaţia aortei
   
5. 
   Canal arterial persistent
   

312. CM. Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stânga-dreapta sunt:

1. 
   Defect de sept ventricular
   
2. 
   Defect de sept atrial
   
3. 
   Maladia Ebstein
   
4. 
   Coarctaţia aortei
   
5. 
   Canal arterial persistent
   

313.CM. Care sunt maladiile congenitale de cord cu leziuni obstructive?

1. 
   Stenoza arterei pulmonare
   
2. 
   Coarctaţia aortei
   
3. 
   Defect de sept ventricular
   
4. 
   Insuficienţa congenitală mitrală
   
5. 
   Tetrada Fallot
   

314. CM. Enumeraţi tipurile de stenoză pulmonară:

1. 
   Valvulară
   
2. 
   Septală
   
3. 
   Infundibulară
   
4. 
   Subinfundibulară
   
5. 
   Supravalvulară
   

315. CM. Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la închiderea farmacologică a Canalului arterial persistent:

1. 
   Utilizarea inhibitorilor de prostoglandine
   
2. 
   Administrarea medicamentelor în primele 10-14 zile de viaţă
   
3. 
   Este posibilă închiderea canalelor arteriale persistente de diferit calibru
   
4. 
   Închiderea farmacologică se efectuează doar la prematuri
   
5. 
   Canalului arterial persistent nu se închide farmacologic
   

316. CS. Sindromul Wolff-Parkinson-White este caracterizat prin, cu excepţia:

1. 
   Prezenţa undei delta
   
2. 
   Preexcitaţia ventriculară
   
3. 
   Fibrilaţie atrială
   
4. 
   ORS laringit
   
5. 
   Intervalul P-Q scurtat
   

317.CS. Care din următoarele remedii este aritmic de clasa 1 (blocant al canalelor de Na):

1. 
   Amiodarona
   
2. 
   Propronolul
   
3. 
   Procainamida
   
4. 
   Verapamilul
   
5. 
   Digoxina
   

318.CS. Care din următoarele afirmaţii este corectă pentru sindromul QT lung:

1. 
   Creşte durata nepolarizării atriale
   
2. 
   Diagnosticul se face prin EchoCG
   
3. 
   Nu se asociază cu aritmii maligne
   
4. 
   Poate fi congenital şi dobândit
   
5. 
   Forma dobândită este determinată de hipercaliemie
   

319.CS. În ce consta tratamentul de urgenţă al bradicardiei

1. 
   Cardioversie
   
2. 
   Amiodarona 5 mg/kg/i/v
   
3. 
   Atropina 0,02-0,04 mg/kg i/v
   
4. 
   Lidocaina 1 mg/kg în bolus
   
5. 
   Pacemaker permanent
   

320.CS. Care tubulare de ritm nu se referă la bradicardie

1. 
   Bloc atrio-ventricular gradul I
   
2. 
   Sindromul tahi-bradi
   
3. 
   Fibrilaţia atrială
   
4. 
   Bradicardie sinusală
   
5. 
   Blocul atrio-ventricular gradul III
   

321. CS. În ce constă tratamentul sindromului Wolff-Parkinson-White

1. 
   Reducerea alurii ventriculare
   
2. 
   Prevenirea emboliei sistemice
   
3. 
   Restaurarea ritmului sinusal
   
4. 
   Implantarea de pacemaker
   
5. 
   W-P-W nu necesită tratament
   

322.CS. Care este preparatul de elecţie în terapia tahicardiei paroxistice supraventriculare cu insuficienţa cardiacă congestivă

1. 
   Digoxina
   
2. 
   Adenozina
   
3. 
   B-blocante
   
4. 
   Lidocaina
   
5. 
   Blocantele de Ca
   

323. CS. Pentru blocul de ramură stânga a fascicolului Hiss nu este caracteristic:

1. 
   este datorat întârzierii sau întreruperii conducerei la nivelul ramurii stângi
   
2. 
   ORS prelungit
   
3. 
   Poate apare postchirurgical
   
4. 
   Axa electrică a cordului deviată la dreapta
   
5. 
   Unda R largă, crestata în D1, a VL şi VG
   

324. CS. Bradicardia la copii după vârsta de 6 ani are o frecvenţă cardiacă inferioară de:

1. 
   70 bătăi/min
   
2. 
   80 bătăi/min
   
3. 
   90 bătăi/min
   
4. 
   60 bătăi/min
   
5. 
   50 bătăi/min
   

325. CS. Preparatul de elecţie în cuparea tahicardiei paraxistică supeaventriculară la sugar este:

1. 
   lidocaina
   
2. 
   adenozina
   
3. 
   captopril
   
4. 
   euphilina
   
5. 
   prednizolona
   

326.CM. Extrasistolele pot fi:

1. 
   atriale
   
2. 
   ventriculare
   
3. 
   nodale
   
4. 
   colaterale
   
5. 
   dishormonale
   

327.CM. Din tulburări de automatism a nodului sinusal fac parte:

1. 
   tahicardia sinusală
   
2. 
   bradicardia sinusală
   
3. 
   aritmie sinusală
   
4. 
   boala nodului sinusal
   
5. 
   extrasistolie sinusală
   

328.CM. Bradicardia poate fi indusă de următoarele preparate medicamentoase:

1. 
   anaprilina
   
2. 
   digitalice
   
3. 
   cardonat
   
4. 
   amiodarona
   
5. 
   preparate de Fe
   

329.CM. Care sunt contraindicaţiile pentru utilizarea amiodaronei?

1. 
   Fibrilaţie atrială
   
2. 
   Bloc atrio-ventricular gradul 3
   
3. 
   Ulcer gastric în acutizare
   
4. 
   Hipersensibilitate la preparatele de iod
   
5. 
   Şoc cardiogen
   

330.CM. Tratamentul fibrilaţiei atriale include:

1. 
   Reducerea alurii ventriculare
   
2. 
   Mărirea alurii ventriculare
   
3. 
   Restaurarea ritmului sinusal (defibrilarea)
   
4. 
   Prevenirea recidivelor de fibrilaţie atrială
   
5. 
   Prevenirea emboliilor
   

331.CM. Care sunt semnele ECG a extrasistolei atriale:

1. 
   Apariţia prematură a undei P extrasistolice şi a complexului QRST
   
2. 
   Deformarea sau schimbarea polarităţii undei P extrasistolice
   
3. 
   Prezenţa complexulu QRST neschimbat
   
4. 
   Prezenţa pauzei compensatorii incomplete după extrasistola
   
5. 
   Complexul QRST schimbat şi deformat
   

332.CM. Pe ECG în caz de bradicardie sinusală se evidenţiază:

1. 
   Intzervale R-R alungită şi regulate
   
2. 
   Complexe QRS deformate
   
3. 
   Unda P sinusală
   
4. 
   Intervale P-P regulate
   
5. 
   Alungirea intervalului QT
   

333.CM. Care din următoarele afirmaţii se referă la fibrilaţia atrială

1. 
   Semnul ECG este unda F
   
2. 
   Este o tahiaritmie
   
3. 
   Contracţie segmentară a atriilor
   
4. 
   FC atriala=FC ventriculara
   
5. 
   FCC 400-700 b/min
   

334.CM. Clasificarea medicamentelor antiaritmice include următoarele clase:

1. 
   Clasa 1 – blocanţii canalelor de Na
   
2. 
   Clasa 2 – B blocanţii
   
3. 
   Clasa 3 – blocanţii canalelor de K
   
4. 
   Clasa 4 – blocanţii canalelor de Ca
   
5. 
   Clasa 5 – digoxina
   

335.CS Criteriile majore de diagnosticare a febrei reumatismale sunt următoarele, cu excepţia:

A. Cardită

B. Poliartrită

C. Coree

D. Eritem marginal

E. Eritem nodos
336. CS Care semn paraclinic nu este prezent în febra reumatismală?

A.VSH sporit

B. Leucocitoză

C.ECG- date normale pentru vârstă

D. Majorarea titrului ASL-O

E. Cultură faringiană la streptococ pozitivă

337. CS Care sindrom clinic nu este secundar febrei reumatismale?

A.Cardita

B.Eritem marginal

C.Noduli subcutanaţi

D.Artralgii

E. Sindrom abdominal şi alte serozite

338. CS Care sindrom clinic de bază în febra reumatismală poate fi atribuit şi ca consecinţă?

A. Reumocardita primară

B. Artrita

C. Coreea

D. Valvulopatia

E. Reumocardita recidivantă

339. CS Care semn clinic nu este comun pentru faringita streptococică la preşcolari?

A. Limfadenită cervicală anterioară

B. Contact direct cu persoana infectată

C. Raş scarlatiniform

D. Excoriaţie

E. Cultură pozitivă din faringe

340. CS Care antibiotic nu este recomandat în tratamentul faringitei streptococice?

A. Benzatin benzilpenicillina

B. Gentamicina

C. Amoxicilina

D. Cefalosporine de generaţia I

E. Eritromicină etilsuccinat

341. CS Care semn clinic nu este comun pentru faringita streptococică la şcolari?

A. Limfadenită cervicală anterioară

B. Contact direct cu persoana infectată

C. Raş scarlatiniform

D. Cultură pozitivă din faringe.

E. Tuse
342. CS Prezenţa poliartritei şi tumefierea articulară disproporţională febrei nu este sugestivă pentru următorul diagnostic:

A. Artrită specifică micobacteriană

B. Endocardită infecţioasă

C. Boală inflamatorie intestinală

D. Artrită virală

E. Boala Lyme
343. CS Redoarea matinală nu este caracteristică în următorul diagnostic:

A. Lupusul eritematos sistemic

B. Artrita reumatoidă

C. Artrita juvenilă idiopatică

D. Polimialgia reumatică

E. Artrita reactivă

344. CS Durata profilaxiei secundare a febrei reumatismale acute , fără cardită cu benzatin benzilpenicillină o dată în lună este de:

A. 3ani

B. 5 ani

C. 5ani sau până la 18 ani

D. 10 ani

E. Pentru toată viaţa

345.CM Factori de risc în febra reumatismală sunt:

1. 
   Nutriţie deficitară cu carenţă de vitamine şi minerale
   
2. 
   Predispoziţie ereditară
   
3. 
   Colectivităţi aglomerate
   
4. 
   Infecţii streptococice repetat
   
5. 
   Vârsta sub un an
   

346.CM Colectarea anamnezei în febra reumatismală include:

A. Identificarea factorilor de risc

B. Determinarea susceptibilităţii genetice

C. Aprecierea debutului bolii

D. Evidenţierea perioadei de latenţă peste 3 luni de la infecţia streptococică suportată

E. Prezenţa artritei deformative
347.CM Cardita în febra reumatismală are următoarele semne clinice:

A. Prezenţa frecăturii pericardice

B. Apariţia suflurilor organice

C. Zgomote cardiace normale

D. Constatarea cardiomegaliei

E. Hipertensiune arterială

348.CM Coreea minoră are următoarele caracteristici clinice:

1. 
   Mişcări dezorganizate distale
   
2. 
   Hipertonie musculară
   
3. 
   Vorbire sacadată
   
4. 
   Instabilitate psihică şi emoţională
   
5. 
   Mişcările coreice nu dispar în somn
   

349.CM.Caracteristicile evolutive ale coreei minore sunt:

A. Durata medie a tulburărilor coreice este de 2-3 săptămâni

B. Nu apar acutizări ale semnelor clinice de coree minoră

C. În coree pot apărea complicaţii cardiace

D. În cazuri grave tulburările coreice pot fi de 3-4 luni

E. Coreea se notează mai frecvent la băieţi
350. CM.Electrocardiografia permite depistarea următoarelor modificări patologice în febra reumatismală:

A. Tahicardie sinuzală, atrială

B. Prezenţa blocurilor AV

C. Prezenţa regurgitaţiilor mitrale

D. Aprecierea grosimii stratului de lichid pericardic

E. Modificări ale ST-T

351. CM Pentru diagnosticul febrei reumatismale la nivelul medicinii primare sunt obligatorii următoarele investigaţii:

A. Hemoleucograma

B. Sumarul urinei

C. Proteina C-reactivă

D. Antistreptolizina-O

E. ECG
352. CMLa nivel consultativ în febra reumatismală sunt recomandabile următoarele investigaţii:

A. Proteina totală şi fracţiile

B. Fibrinogenul

C. Scintigrafia miocardului

D. Ecocardiografia cu Doppler

E. Radiografia toracică standard
353. CM Afectarea simetrică a articulaţiilor mici sunt sugestive pentru următoarele diagnostice:

A. Artrită specifică micobacteriană

B. Leucemia acută

C. Artrita reumatoidă

D. Artrita virală

E. Artrită indusă de cristale

354. CM Tratamentul medicamentos în febra reumatismală are ca scop:

A. Eradicarea infecţiei streptococice şi profilaxia ei

B. Supresia inflamaţiei în răspuns autoimun

C. Dietă cu conţinut sporit de lipide

D. Tratamentul insuficienţei cardiace congestive

E. Sanarea focarelor cronice de infecţie în perioada acută

355. CMLa copiii cu poliartrită şi febră prezenţa leucopeniei este sugestivă pentru următoarele diagnostice:

A. Artrită juvenilă idiopatică

B. Lupus eritematos sistemic

C. Febră reumatismală acută

D. Artrită virală

E. Leucemie acută

356. CM Managementul coreei include:

A. Tratament antibacterian

B. Glucocorticosteroizi

C. Antiinflamatoare nesteroidiene

D. Benzodiazepine

E. Immunosupresoare

357. CM Criteriile de spitalizare a pacienţilor cu febră reumatismală acută sunt:

A. Adresare primară cu semne clinice de febră reumatismală acută

B. Adresare repetată cu semne de recădere a bolii (febrei, sindroamelor clinice de bază)

C. Tratament de reabilitare

D. Ecocardiografia- fără afectări valvulare

E. Deficit ponderal marcat

358. CM În clasificarea febrei reumatismale acute sindroame clinice secundare sunt:

A. Eritem marginal

B. Eritem nodos

C. Coreea

D. Artrita

E. Infecţia streptococică precedentă

359. CM Conduita pacientului cu febră reumatismală acută include:

A. Stabilirea diagnosticului precoce

B. Determinarea gradului de activitate in funcţie de organele şi sistemele implicate

C. Întocmirea schemei de tratament individualizat

D. Asanarea focarelor de infecţie în perioada acută a bolii

E. Se indică prednisolon la toţi copiii cu febră reumatismală

360. CM Criteriile de spitalizare a pacienţilor cu febră reumatismală în secţia de terapie intensivă:

A. Manifestări neurologice (stare confuză, somnolenţă, convulsii)

B. Inflamaţie articulară marcată

C. Tahipnee, tahicardie excesivă.

D. Semne clinice de infecţie respiratorie acută

E. Hipotensiune marcată

361.Cs În epidemiologia lupusului eritematos sunt importanţi următorii factori, cu excepţia:

A. Debutul frecvent în adolescenţă

B. Factori familiali

C. Prevalare la sexul masculin

D. Debut rar sub 5 ani

E. Mai rar în rasa albă

362. CS Mecanisme trigger în lupus pot fi următoarele, cu excepţia:

A. Particule de ARN virusuri în celule endoteliale

B. Titrul seric înalt de anticorpi la rubeolă

C. Titrul seric înalt de anticorpi la virusul Epştein-Bar

D. Razele ultraviolete sunt protectoare

E. Stimulare antigenică a vaccinelor

363. CS Următorul semn cutanat nu este criteriu de clasificare în lupus eritematos:

A. Rash malar „în fluture”

B. Rash discoidal

C. Papule pruriginoase

D. Fotosensibilitate

E. Ulceraţii mucocutanate orale sau nazale

364. CS Următorul semn clinic al artritei nu este caracteristic în lupus eritematos:

A. Oligoartrită

B. Afectare simetrică

C. Artrită nonerozivă

D. Deformaţii a coloanei vertebrale

E. Afectarea articulaţiilor mici distale

365. CS Afectarea sistemului nervos în lupusul eritematos are următoarele semne, cu excepţia

A. Depresie

B. Cefalee

C. Se pot afecta nervii cranieni

D. Convulsii

E. Nu apare polineuropatia

366.CS Manifestările cardiace în lupusul eritematos sunt următoarele, cu excepţia:

A. Miocardită

B. Nu se afectează coronarele

C. Disritmii

D. Peruicardită

E. Endocardită cu valvulopatii

367. CS Alopecia în lupusul eritematos are următoarele caracteristici, cu excepţia:

A. Se asociază cu activitate înaltă a bolii

B. Debutează cu afectare frontală

C. Reprezintă fragilitate difuză a părului

D. Alopecie totală tardivă

E. Debutează cu cădere excesivă a părului la spălat şi pieptănat

368. CM Simptoame generale în lupus eritematos sunt următoarele:

A. Anorexie

B. Fatigabilitate

C. Adaos ponderal

D. Febră durabilă

E. Poliurie

369. CM Următoarele date paraclinice argumentează diagnosticul în lupus eritematos:

A. Anticorpi antinucleari ANA

B. Celule LE în frotiul sanquin

C. Antistreptolizina-O sporită

D. Autoanticorpi la micromolecule smARN

E. Autoanticorpi ADN

370.CM Următoarele date hematologice pot fi sugestive pentru lupusul eritematos:

A. Anemia hemolitică

B. Trombocitopenia

C. Leucopenia

D. Eritrocite hipercrome

E. Durata sângerării normală

371.CM În tratamentul lupusului eritematos se indică:

A. Prednisolonă

B. Cyclophosfamidă

C. Imunostimulatoare

D. Antibiotice

E. Helioterapie

372.CM Prevenţia acutizării lupusului eritematos include următoarele:

A. Evitarea insolării

B. Monitorizarea tensiunii arteriale

C. Inhibitori ACE în implicare renală

D. Antibiotice

E. Biofosfanaţii sunt indicaţi în osteoporoză

373.CM Vasculita în lupusul eritematos se manifestă prin:

A. Fenomen Raynaud

B. Afectarea coronarelor

C. Pleurezie

D. Valvulopatie

E. Livedo reticularis

374. CM Afectarea simetrică a articulaţiilor mici însoţită de febră necesită diagnostic diferenţial cu:

A. Artrita reumatoidă

B. Lupusul eritematos

C. Artrită virală

D. Artrită bacteriană

E. Guta
375. CM Test „screening” în lupus eritematos este:

A. VSH sporit

B. Anemie ferodeficitară

C. Anticorpi anti-ADN

D. Anticorpi antinucleari-ANA

E. Anticorpi antifosfolipidici
376. CM Tratamentul complex al lupusului eritematos grav include:

A. Protecţia de raze ultraviolete

B. Evitarea vaccinărilor

C. Antiinflamatoare nesteroidiene

D. Prednisolon

E. Antibiotice

377.CM Criterii de apreciere a eficienţei corticoterapiei sunt:

A. Normalizarea complementului seric

B. Dispariţia febrei

C. Micşorarea proteinurii

D. Menţinerea nivelului VSH precedent

E. Eritrociturie

378. CM Lupusul neonatal se manifestă prin următoarele semne:

A. Rash tegumentar

B. Bloc atrioventricular congenital

C. Tahicardie

D. Citopenie

E. Insuficienţă cardiacă congestivă

379. CS Care semn clinic nu este caracteristic pentru dermatomiozită?

A. Edemul periorbital liliachiu

B. Miozită simetrică în centură

C. Atonia intestinală

D. Uremie în debut

E. Afectarea coronarelor

380. CS Care este medicamentul de elecţie în dermatomiozită?

A. Delagil

B. Aspirin

C. Ibuprofen

D. Prednisolon

E. Diclofenac

381. CS Semnul articular necaracteristic în dermatomiozită este:

A. Artralgii

B. Artrită neerozivă

C. Artrită deformativă

D. Artrită fugace

E. Poliartrită

382.CS Prognosticul nefavorabil în dermatomiozită este determinat de:

A. Afectarea muşchilor coapselor

B. Afectarea muşchilor scapulari

C. Afectarea muşchilor intercostali

D. Infarctul miocardic

E. Afectarea articulaţiilor

383. CS Următorul semn cutanat este caracteristic în dermatomioziă:

A. Rash malar „ în fluture”

B. Eritem periorbital violaceu

C. Eritem nodos

D. Papule pruriginoase

E. Edem angioneurotic

384. CS Următorul semn clinic nu este criteriu de diagnostic al dermatomiozitei:

A. Hipertonus simetric a muşchilor scheletici

B. Biopsie musculară- miozită, necroze, infiltrat perivascular

C. Crescute enzimele serice musculare

D. Electromiograma patologică

E. Rash heliotrop periorbital

385.CM Care grupe musculare sunt mai rar afectate în dermatomiozită?

1. 
   Muşchii coapsei
   
2. 
   Muşchii globilor oculari
   
3. 
   Muşchii occipitali
   
4. 
   Muşchii sfincterelor
   
5. 
   Muşchii gluteali
   

386.CM În care din bolile enumerate poate să apară infarctul miocardic la copil?

A. Artrita reumatoidă

B. Lupusul eritematos

C. Dermatomiozita

D. Sclerodermia

E. Poliarteriita nodoasă
387.CM Semnele cutanate specifice pentru dermatomioziă sunt:

A. Urticaria

B. Edem periorbital violaceu

C. Papule pruriginoase diseminate

D. Semnul Gottron pe dosul mâinilor

E. Depozite cutanate de calciu

388.CM Prezenţa hepatomegaliei cu transaminaze majorate pot fi sugestive pentru următoarele maladii:

A. Scleroza sistemică

B. Poliarteriita nodoasă

C. Artrita reumatoidă sistemică

D. Dermatomiozita

E. Lupusul eritematos de sistem

389. CM În dermatomiozita rezistentă la prednisolon se indică următoarele preparate:

A. Indometacina

B. Methotrexat

C. Delagil

D. Ciclophosfamidă

E. Antibiotice

390. CM Consecinţe fatale în dermatomiozită sunt următoarele:

A. Hemoragii gastrointestinale

B. Detresă respiratorie

C. Miocardita

D. Uremie

E. Insuficienţă poliorganică avansată

391.CM. Ce tipuri de digestie cunoaşteţi ?

1. 
   preenterală
   
2. 
   parietală
   
3. 
   enterală
   
4. 
   intracelulară
   
5. 
   tranzitorie
   

392. CM. Pentru sindromul de malabsorbţie sunt caracteristice:

1. 
   maldigestia
   
2. 
   malabsorbţia
   
3. 
   maltratarea
   
4. 
   dispneea
   
5. 
   febrilitatea
   

393. CM. Pentru sindromul de malabsorbţie sunt caracteristice:

1. 
   diareea îndelungată refractară la tratament
   
2. 
   dezvoltarea malnutriţiei
   
3. 
   retardul în dezvoltare fizică şi neuropsihică
   
4. 
   icter
   
5. 
   manifestări alergice pe piele
   

394. CM. Selectaţi maladiile care evoluează cu sindrom de malabsorbţie:

1. 
   a-β-lipoproteinemia
   
2. 
   ascaridoza
   
3. 
   acrodermatita enteropatică
   
4. 
   caria dentară
   
5. 
   scabia
   

395. CS. Copiii cu boala celiacă nu pot digera:

1. 
   produsele cu conţinut sporit de gluten
   
2. 
   produsele vegetale
   
3. 
   produsele animale
   
4. 
   produsele acidofile
   
5. 
   produsele cu potenţial alergic
   

396. CM. Ce produse alimentare au un conţinut sporit de gluten?

1. 
   făina de grâu
   
2. 
   făina de secară
   
3. 
   crupele de hrişcă
   
4. 
   porumbul
   
5. 
   ovăzul
   

397. CM. Boala celiacă se manifestă clinic, începând cu:

1. 
   perioada neonatală
   
2. 
   vârsta de 7–8 luni când are loc diversificarea dietei
   
3. 
   introducerea în raţia copilului a produselor cerealiere
   
4. 
   introducerea în raţie a fructelor (suc, piureu)
   
5. 
   maturizarea sexuală
   

398. CM. Ce simptome sunt caracteristice pentru boala celiacă?

1. 
   diareea cu creşterea volumului maselor fecale
   
2. 
   mirosul neplăcut al maselor fecale
   
3. 
   scăderea poftei de mâncare
   
4. 
   nervozitatea, negativismul
   
5. 
   constipaţia
   

399. CM. Pentru confirmarea diagnosticului maladiei celiace se recomandă următoarele investigaţii:

1. 
   coprograma
   
2. 
   oftalmoscopia
   
3. 
   testul sudorii
   
4. 
   cromoscopia
   
5. 
   curbele glicemice
   

400. CM. Programul explorativ în boala celiacă prevede:

1. 
   biopsia mucoasei intestinale cu cercetarea patomorfologică
   
2. 
   morfometria bioptatului intestinal
   
3. 
   cercetarea activităţii fermenţilor mucoasei intestinale
   
4. 
   ecocardiografia
   
5. 
   radiografia cutiei toracice
   

401. CM. Coprograma copiilor cu boală celiacă indică:

1. 
   steatoree
   
2. 
   predomină grăsimile neutre
   
3. 
   predomină acizii graşi
   
4. 
   lipsa steatoreea
   
5. 
   prezenţa eritrocitelor
   

402. CM. Fibroza chistică debutează:

1. 
   la nou-născut
   
2. 
   din primele luni de viaţă ale copilului
   
3. 
   la adolescenţi
   
4. 
   la maturi
   
5. 
   la fetiţe
   

403. CS. Diagnosticul mucoviscidozei prevede:

1. 
   diagnosticul genetic, molecular cu depistarea genelor mucoviscidozei
   
2. 
   clearance-ul aminoacizilor în urină
   
3. 
   cercetarea cariotipului
   
4. 
   cercetarea calciului şi fosforului în sânge
   
5. 
   neurosonografia
   

404. CS. Supravegherea medicală a copiilor cu mucoviscidoză este necesară:

1. 
   în perioada neonatală
   
2. 
   la vârsta precoce
   
3. 
   pe parcursul întregii vieţi
   
4. 
   în perioada adolescenţei
   
5. 
   nu este necesară
   

405. CM. Dereglarea cronică a nutriţiei include:

1. 
   malnutriţia
   
2. 
   hipostatura
   
3. 
   paratrofia
   
4. 
   anemia carenţială
   
5. 
   rahitismul
   

406. CM. Factorii etiologici principali ai malnutriţiei sunt:

A. aport insuficient de hrană

2. 
   infecţiile virus-bacteriene
   
3. 
   factori de origine ereditară
   
4. 
   factori de origine alergică
   
5. 
   intoxicare acută
   

407. CS. La copii cu malnutriţie de gradul I ţesutul adipos:

1. 
   lipseşte pe faţă (şi bula Bichat)
   
2. 
   se păstrează peste tot, dar e diminuat pe abdomen
   
3. 
   lipseşte peste tot
   
4. 
   dispare pe abdomen, corp, membre, se păstrează pe faţă
   
5. 
   la nivelul ombilicului, grosimea lui e de 1–2 cm
   

408. CM. Malnutriţia se dezvoltă dacă copilul prezintă:

1. 
   gastroenterocolită cronică
   
2. 
   diateză alergică
   
3. 
   septicemie
   
4. 
   IVRA
   
5. 
   anemie carenţială
   

409. CM. La dezvoltarea malnutriţiei contribuie următorii factori endogeni:

1. 
   sindromul malabsorbţiei
   
2. 
   dereglarea metabolismului proteinelor, grăsimilor, glucidelor
   
3. 
   maladiile endocrine
   
4. 
   maladiile cromozomiale
   
5. 
   timomegalia
   

410. CM. Hipotrofia gr II se caracterizează prin:

1. 
   starea generală normală
   
2. 
   ţesutul adipos se păstrează pe abdomen
   
3. 
   ţesutul adipos lipseşte pe abdomen
   
4. 
   ţesutul adipos se păstrează numai pe faţă
   
5. 
   ţesutul adipos lipseşte, inclusiv pe faţă
   

411. CS. La copiii cu malnutriție gradul I deficitul de masă în raport cu masă ideală constituie:

1. 
   5–10%
   
2. 
   > 50%
   
3. 
   10–20%
   
4. 
   20–30%
   
5. 
   > 30%
   

412. CS. La copiii cu malnutriTie de gradul II deficitul de masă în raport cu masa ideală constituie:

1. 
   10–20%
   
2. 
   10–15%
   
3. 
   20–30%
   
4. 
   25–40%
   
5. 
   > 40%
   

413. CS. La copiii cu malnutriție de gradul III deficitul de masă în raport cu masa ideală constituie:

1. 
   10–20%
   
2. 
   15–20%
   
3. 
   20–30%
   
4. 
   > 30%
   
5. 
   > 40%
   

414. CM. La copiii cu malnutriţie severă se depistează:

1. 
   oligoanurie
   
2. 
   scaune instabile
   
3. 
   hipertensiune intracraniană
   
4. 
   polihipovitaminoză
   
5. 
   steatoree
   

415. CS. La copiii cu malnutriţie severă nu se atestă:

1. 
   anemie carenţială
   
2. 
   rahitism
   
3. 
   dismicrobism intestinal
   
4. 
   edemuri periferice
   
5. 
   sindrom convulsiv
   

416. CS. Tratamentul copiilor cu malnutriţie de gradul I:

1. 
   poate fi efectuat la domiciliu
   
2. 
   se efectuează în staţionar în secţia de boli respiratorii
   
3. 
   se efectuează în secţia de boli somatice
   
4. 
   se efectuează în secţia de reanimare şi terapie intensivă
   
5. 
   se efectuează în secţia de boli intestinale acute
   

417. CM. Conduita copilului cu malnutriţie de gradele II–III prevede:

1. 
   spitalizare
   
2. 
   izolarea copilului
   
3. 
   poziţie semişezândă a copilului în pat
   
4. 
   schimbarea poziţiei copilului
   
5. 
   aflarea la aer curat
   

418. CM. Dietoterapia la copii cu malnutriţie severă se efectuează:

1. 
   pe etape
   
2. 
   din primele zile, volumul hranei se limitează (determinarea toleranţei digestive)
   
3. 
   valoarea nutritivă a hranei nu se limitează din primele zile
   
4. 
   cantitatea de proteine, grăsimi, glucide e maximă din primele zile
   
5. 
   pentru creşterea ponderală se măreşte cantitatea de grăsimi din primele zile
   

419. CM. Prima etapă a dietoterapiei copiilor cu malnutriţie severă include:

1. 
   reducerea volumului alimentar
   
2. 
   restabilirea metabolismului hidro-salin
   
3. 
   corecţia echilibrului acido-bazic
   
4. 
   diversificarea hranei
   
5. 
   copilul nu se hrăneşte
   

420. CM. La I etapă a dietoterapiei la copii cu malnutriţie severă volumul hranei corespunde:

1. 
   masei ideale
   
2. 
   masei reale
   
3. 
   1/3–1/2 din 1/5 a masei reale
   
4. 
   1/2–2/3 din 1/5 a masei reale
   
5. 
   vârstei
   

421. CM. În dietoterapia copiilor cu malnutriţie severă la etapa iniţială se recomandă produsele:

1. 
   lapte uman
   
2. 
   produse delactozate
   
3. 
   produse adaptate
   
4. 
   produse degresate
   
5. 
   lapte de vaci
   

422. CS.Normalizarea metabolismului hidrosalin şi a echilibrului acido-bazic la malnutriţia severă se efectuează prin administrarea lichidului:

1. 
   per os
   
2. 
   prin infuzie
   
3. 
   per os şi infuzie
   
4. 
   subcutanat
   
5. 
   per rectum
   

423. CM. În calitate de alimentaţie parenterală la copiii cu malnutriţie severă, în primele zile, se recomandă:

1. 
   plasmă
   
2. 
   albumină
   
3. 
   hidrolizat de aminoacizi
   
4. 
   sol. Glucosae 10%
   
5. 
   hemodeză
   

424. CM. Semnele de bună toleranţă digestivă sunt:

1. 
   copilul mănâncă hrana indicată
   
2. 
   lipseşte voma şi regurgitarea
   
3. 
   copilul are adaos ponderal din primele zile
   
4. 
   tonusul emoţional e bun
   
5. 
   copilul are diaree
   

425. CS. La etapă 2 a dietoterapiei copiilor cu malnutriţie severă se recomandă:

1. 
   majorarea treptată a cantităţii de proteine în raţie
   
2. 
   majorarea cantităţii de grăsimi în raţie
   
3. 
   iniţierea diversificării alimentaţiei
   
4. 
   reducerea volumului alimentar în 24 ore
   
5. 
   majorarea volumului alimentar în 24 ore
   

426. CM. Pentru a spori cantitatea de proteine în raţie la etapă 2 a dietoterapiei copiilor cu malnutriţie severă se indică:

1. 
   brânză de vaci degresată
   
2. 
   „enpit” proteic
   
3. 
   chefir, biolact integral degresate
   
4. 
   carne tocată
   
5. 
   ouă de găină
   

427. CM. Etapa optimă a dietoterapiei copiilor cu malnutriţie severă include:

1. 
   sporirea volumului hranei în 24 ore
   
2. 
   majorarea glucidelor în raţie până la 15 –20 g/kg
   
3. 
   majorarea grăsimilor în raţie până la 7 –8,0kg
   
4. 
   diversificarea alimentaţiei
   
5. 
   terapia cu perfuzii
   

428. CM. În terapia malnutriţiei severe se includ:

1. 
   vitamine per os
   
2. 
   fermenţi pancreatici
   
3. 
   eubiotice
   
4. 
   preparate antihistaminice
   
5. 
   prednisolon
   

429. CM. Copilul cu malnutriţie se externează, dacă:

1. 
   masa corpului său corespunde vârstei
   
2. 
   copilul mănâncă bine
   
3. 
   scaunele-s normale
   
4. 
   curba ponderală are cu tendinţă de creştere
   
5. 
   copilul nu are anemie, rahitism
   

430. CS. Planul individual de supraveghere medicală a copilului cu malnutriţie prevede examenul:

1. 
   medicului de familie
   
2. 
   neurologului
   
3. 
   alergologului
   
4. 
   urologului
   
5. 
   oftalmologului
   

431. CM. În planul individual de supraveghere a copilului cu malnutriţie se reflectă în dinamică:

1. 
   datele antropometrice
   
2. 
   nivelul Hb, eritrocitelor
   
3. 
   coprograma
   
4. 
   analiza urinei sumară
   
5. 
   radiografia cutiei toracale
   

432. CM. Măsurile de recuperare a copiilor cu malnutriţie includ:

1. 
   polivitamine
   
2. 
   la necesitate, fermenţi
   
3. 
   antibiotice
   
4. 
   eubiotice
   
5. 
   sedative
   

433. CM. În programul de recuperare a copilului cu malnutriţie se include şi tratamentul sanatorial:

1. 
   staţiune balneară la Sergheevka
   
2. 
   staţiune balneară la Slănic –Moldova
   
3. 
   tratamentul în secţie specială de tratament a copiilor cu maladii „limitrofe”.
   
4. 
   staţiune balneară în Crimeea
   
5. 
   recuperare la domiciliu cu îngrijirea părinţilor
   

434. CS. Prin retard statural se înţelege:

1.