Sistemul Cardiovascular
Yüklə 117,05 Kb. Pdf görüntüsü
|
|
Sistemul Cardiovascular Sistemul Cardiovascular Cursul 6 Revoluţia Cardiacă Cursul 6 Revoluţia Cardiacă Universitatea de Medicină şi Farmacie”Victor Babeş” Timişoara Disciplina de Fiziologie. Universitatea de Medicină şi Farmacie”Victor Babeş” Timişoara Disciplina de Fiziologie. Carmen Bunu
1. Revoluţia Cardiacă (RC) sau ciclul cardiac 1. Revoluţia Cardiacă (RC) sau ciclul cardiac Definiţie: ciclul cardiac include ansamblul de evenimente electro-mecanice legate de trecerea sângelui prin inimă, în cursul unei sistole şi diastole cardiace. Principalele etape ale RC: Sistola ventriculară (SV)
⇒ asigură ejecţia sângelui Diastola ventriculară (DV) ⇒ umplerea ventriculară - Sistola atrială (SA) (presistola) - ultima etapă a DV; - asigură 20% din umplerea ventriculară.
Condiţii necesare bunei desfăşurări a RC Condiţii necesare bunei desfăşurări a RC 15-20 7-12 Artera pulmonară 15-20 0-2 VD 4-6 0-2 AD Sistola (mmHg) Diastola (mmHg) Inima dreaptă 120-135 60-80 Artera aortă 120-135 0-2 VS 6-8 0-2 AS Sistola (mmHg) Diastola (mmHg) Inima stângă Iniţierea şi conducerea normală a impulsului prin SEC; Mişcarea corectă a aparatului valvular: în Diastola: valvele AV deschise şi cele semilunare închise; în
: valvele AV închise şi cele semilunare deschise. Valori presionale adecvate - determină mişcarea valvelor şi direcţia fluxului sanguin: Evaluarea presiunilor în timpul RC Evaluarea presiunilor în timpul RC Prin mecanogramele manometrice: ventriculograma, atriograma, jugulograma (evaluează presiunea din AD). Ventriculograma manometrică apreciază presiunile din ventriculi, cu ajutorul cateterelor prevăzute la capete cu micromanometre, plasate în cavităţile inimii, introduse: anterograd - via vena femurală, subclavie, jugulară sau antecubitală ⇒ evaluarea presiunilor din inima dreaptă; retrograd - via artera femurală ⇒ evaluarea presiunilor din inima stângă. Evenimentele mecanice şi electrice din timpul RC se pot înregistra concomitent ⇒ evidenţierea corelaţiilor dintre diferitele evenimente 1. Sistola Ventriculară (VS) 1. Sistola Ventriculară (VS) Timp (s) 0 0.050 0.350 Debut: QRS ⇒ fenomenul electric precede pe cel mecanic.
Se iniţiază contracţia VS ⇒ Presiunea VS începe să ↑ ⇒ P VS >P AS ⇒ închiderea valvelor AV (Mî). Mî Sistola
Diastola M T Timp (s) 0 0.050 0.350 1) Sistola Ventriculară 1) Sistola Ventriculară Contrac
Contrac ţ ţ ia izovolumetric ia izovolumetric ă ă
( CIV
CIV ) ) Durata = 0,050 s. Între Mî
→ Ad.
Presiunea VS ↑ rapid ( ≅ 80
mmHg) ⇒ P VS >P Ao ⇒ Ad.
Vol. sanguin VS rămâne const. Mî Ad Sistola
Diastola Ao P Timp (s) 0 0.050 0.350 1) Sistola Ventriculară 1) Sistola Ventriculară Mî Ad Sistola
Diastola Ejec
Ejec ţ ţ ia ia
rapid rapid
ă ă Durata = 0,100 s. P VS ↑ progresiv ( ≅ 120 mmHg) ⇒ Ejecţie ↑↑ a sângelui din VS → Ao.
Asigură 70% din Vol. Sistolic. Timp (s) 0 0.050 0.350 1) Sistola Ventriculară 1) Sistola Ventriculară Ejec
Ejec ţ ţ ia ia
lent lent
ă ă Durata = 0,200 s. P VS ≅ P Ao ⇒ Ejecţie ↓ sânge Asigură 30% din Vol. Sistolic. Volum Sistolic ≅ 70 ml. Mî Ad Sistola
Diastola Timp (s) 0 0.050 0.350 2) Diastola Ventriculară 2) Diastola Ventriculară Protodiastola Protodiastola Începutul DV. Durata = 0,025 s. Începe
↓ P VS ⇒ P VS Ao ⇒ Aî. Mî Ad Sistola
Diastola Aî Md Timp (s) 0.050 0.150 0.350 0.450 2) Diastola Ventriculară 2) Diastola Ventriculară Mî Ad Sistola
Diastola Aî Md Relaxarea Relaxarea izovolumetrică izovolumetrică ( ( RIV RIV
) ) Durata = 0,050 s. Între Aî → Md. P VS ↓ rapid ( ≅ 0 mmHg) ⇒ P VS AS ⇒ Md. Vol. sanguin VS = constant. Umplerea Umplerea
rapid rapid
ă ă Durata = 0,100 s. P VS ≅ 0 mmHg ⇒ sângele trece rapid din AS în VS. Vol. sanguin VS creşte
(70%). Mî Ad Sistola
Diastola Aî Md 2) Diastola Ventriculară 2) Diastola Ventriculară Timp (s) 0.050 0.150 0.350 0.450 Umplerea Umplerea
lent lent
ă ă ( ( Diastasis Diastasis ) ) Durata = 0,200 s. P VS ≅ P AS (0 → 2 mmHg) ⇒ sângele trece în VS. Vol. sanguin VS creşte (10%). Mî Ad Sistola
Diastola Aî Md 2) Diastola Ventriculară 2) Diastola Ventriculară Timp (s) 0.050 0.150 0.350 0.450 Time (s) 0.050 0.150 0.350 0.450 2) Diastola Ventriculară 2) Diastola Ventriculară Sistola
Sistola a a trial trial
ă ă ( ( Presistola Presistola ) ) Durata = 0,100 s. P AS >P VS ( ≅ 6-8 mmHg) ⇒ sângele trece rapid în VS. ⇒ finalizarea umplerii ventriculare (20%).
Sistola
Diastola Aî Md Corelaţii între mecanograme şi ECG Corelaţii între mecanograme şi ECG a După P dar înainte de Q SA Zgomotul 4 (Presistolic) y După T UR Zgomotul 3 (Protodiastolic) v Panta descendentă T RIV Zgomotul 2 (Diastolic) (APî-TMd) c După Q Mî coresp. R CIV Zgomotul 1 (Sistolic) (MTî-PAd)
Fazele revoluţiei cardiace Fazele revoluţiei cardiace x y 2. Curba presiune-volum 2.
2. Curba presiune Curba presiune - - volum volum
Rezultă prin înregistrarea variaţiilor de presiune şi volum în timpul ciclului cardiac (sistolă + diastolă). Umplerea ventriculară (A → B) - DV:
de la deschiderea valvei mitrale (M d )
la închiderea mitralei (M î );
UR → asigură 70% din umplere; UL → asigură 10% din umplere; SA → asigură 20% din umplere. creşterea de presiune este mică (câţiva mmHg) datorită complianţei ventriculare ↑ . CIV (B → C) - SV: de la închiderea mitralei (M î )
până la deschiderea valvei aortice (A d );
constant (VEDV); presiunea ventriculară creşte rapid: -P
>P AS (8-10 mmHg) ⇒ M î -P VS >P Ao (60-80 mmHg) ⇒ A
. Ejecţia (C → D) - SV: de la deschiderea valvei aortice (A d ) → până la
închiderea valvei aortice (A î ); volumul ventricular - scade de la VEDV la VESV ⇒ ejecţia VS (70-90 ml) presiunea ventriculară - creşte iniţial până la 120-135 mmHg
RIV (D → A) - DV: de la închiderea valvei aortice (A î ) → până la
deschiderea mitralei (M d ) volumul ventricular - constant (VESV) presiunea ventriculară scade rapid
-P VS Ao (<120 mmHg) ⇒ Ao î -P VS AS ( ≅ 0 mmHg) ⇒ M d Variaţiile curbei presiune-volum Variaţiile curbei presiune-volum Variaţiile curbei presiune-volum Variaţiile curbei presiune-volum Creşterea presarcinii determină: ↑ întoarcerii venoase ⇒ ↑ VEDV (B’); VS = ↑ pe baza mecanismului Frank- Starling; VESV = constant; ↑ aria curbei presiune- volum. Variaţiile curbei presiune-volum Variaţiile curbei presiune-volum Creşterea postsarcinii determină: ↑ Presiunii Ao ⇒ Ventr.
Stg. trebuie să dezvolte o presiune mai ↑ în timpul CIV pt. a deschide valva Ao (C’);
VS = ↓ prin ↓ duratei
ejecţiei; VESV =
↑ ; VEDV = constant; ↑ aria curbei presiune- volum.
Variaţiile curbei presiune-volum Variaţiile curbei presiune-volum Creşterea inotropismului determină : VS =
↑ prin
↑ Forţei de contracţie ventriculară; VESV =
↓ ; VEDV = constant; ↑ aria curbei presiune- volum.
3. Atriograma manometrică 3. Atriograma manometrică a - ↑ presiunea atrială în SA; c - ↑ presiunea atrială în CIV (valvele AV proemină în AS); x - ↓ presiunea atrială datorită Ejecţiei V (valvele AV coboară);
- ↑ presiunea atrială datorită ↑ întoarcerii venoase în atrii, în RIV (vârful undei coincide cu M
d );
- ↓
trecerii sângelui rapid în ventricul în UR. Reprezintă înregistrarea presiunilor din atriu în timpul ciclului cardiac: 4. Fonocardiograma 4. Fonocardiograma Definiţie: înregistrarea grafică a oscilaţiilor produse de zgomotele cardiace; Zgomotele cardiace sunt produse de: mişcarea valvelor (în special închiderea valvelor), vibraţia pereţilor inimii la trecerea sângelui, vibraţia marilor vase la trecerea sângelui. Cele patru zgomote cardiace sunt: Zgomotul 1 şi 2 - perceptibile stetacustic, în condiţii normale;
Zgomotul 3 şi 4 - foarte slabe, în general imperceptibile stetacustic, dar posibil de înregistrat pe fonocardiogramă. Fonocardiograma Fonocardiograma Auscultaţia permite perceperea zgomotelor cardiace cu ajutorul unui stetoscop. Zonele de auscultaţie: aria aortică - spaţiul II i.c. drept parasternal; aria pulmonară - spaţiul II i.c. stâng parasternal; aria tricuspidiană - sub
apendicele xifoidian; aria mitrală - spaţiul V i.c. stâng, pe linia medio- claviculară.
Caracteristicile zgomotelor cardiace Caracteristicile zgomotelor cardiace închiderea valvelor sigmoidiene (cauza majoră): aorta (Aî) precede pulmonara (Pî). - cele două componente sunt vizibile separat. - distanţa între ele creşte în inspirul forţat. deschiderea valvelor AV: tricuspida (Td) precede mitrala (Md) vibraţia pereţilor ventriculari în timpul RIV. Înalt, mai scurt („ta”) Intensitate maximă în focarul aortic şi pulmonar 0.04-
0.06” S2 (diastolic Aî Pî
închiderea valvelor AV (cauza majoră): închiderea mitralei (Mî) (cea mai mare oscilaţie), precede închiderea tricuspidei (Tî) deschiderea valvelor sigmoidiene: pulmonara (Pd) precede aorta (Ad) vibraţia pereţilor ventriculari în timpul CIV vibraţia pereţilor marilor artere în timpul ejecţiei rapide (turbulenţa fluxului de sânge). Grav, mai prelung
(„tum”) Intensitate maximă în focarul
mitral 0.08-
0.12” S1 (sistolic) Mî
Caracter stetacustic Durata Zgomote cardiace Caracteristicile zgomotelor cardiace Caracteristicile zgomotelor cardiace vibraţia pereţilor ventriculari în timpul sistolei atriale, care pompează sângele în ventriculi. patologic devine perceptibil stetacustic: dacă creşte presiunea atrială, în hipertrofia ventriculară (perete îngroşat), în insuficienţa cardiacă (zgomot de galop). Foarte slab, neperceput fiziologic 0.05-
0.10” S4 (pre- sistolic) vibraţia pereţilor ventriculari (au complianţa mare) în timpul umplerii ventriculare
mare.
patologic: mai intens în insuficienţa cardiacă (complianţă excesivă), când devine perceptibil stetacustic (zgomot de galop). Slab, neper- ceput decât la copii cu torace subţire
0.02- 0.04”
S3 (proto- diastolic) Cauzele oscilaţiilor Caracter stetacustic Durata Zgomote cardiace Fonocardiograma Fonocardiograma Aortă
deschiere Mitrală
închidere Incizura dicrotă Mitrală
deschiere Presiunea Aortică Presiunea Ventricul Stg. ECG Fono-
cardiograma S4 S1 S2 S3
Fonocardiograma – zgomote patologice Fonocardiograma – zgomote patologice I II Stenoza de valve sigmoidiene: suflu sistolic “în romb”. Insuficienţa de valve sigmoidiene: suflu diastolic. Stenoza de valve A-V: suflu diastolic “în romb”. Insuficienţa de valve A-V: suflu sistolic. I II
I I
II I I
Document Outline
Yüklə 117,05 Kb. Dostları ilə paylaş:
|