Lumea L laa. Localitate în ne austriei, la graniţa cu Cehia, la n de oraşul Viena. Laaer Berg

Lura. Râu în N Italiei, cu izvorul la S de lacul Como.

Luray. (larei). Localitate aflată în S.U.A. (Virginia), la SV de oraşul Washington.

Lure. (lur). 1. Localitate în ENE Franţei, la NV de oraşul Belfort. 2. Munte în SE Franţei, la NE de Muntele Lubéron.

Luremo. Localitate în N Angolei, pe râul Cuango, la frontiera cu R.D. Congo.

Lurgan. Localitate în E Ulster-ului (Marea Britanie), la SV de oraşul Belfast şi la SE de lacul Neagh.

Luri. (lur). Localitate în N insulei Corsica (Franţa), la N de oraşul Bastia.

Luribay. (luribai). Localitate în V Boliviei, la SE de capitala La Paz.

Lurin. Localitate în Peru, în V ţării, pe coasta Oceanului Pacific, la SSE de capitala Lima.

Lúrio. 1. Râu (538 km lungime) în NE Mozambicului, cu vărsare în Oceanul Indian la S de localitatea Pemba. 2. Localitate în NE Mozambicului, pe ţărmul Oceanului Indian, la gura de vărsare a râului cu acelaşi nume.

Lurøy. (luroi). Localitate în insula cu acelaşi nume (Norvegia), situate la N de insula Dønna.

Lurup. Cartier al oraşului Hamburg (Germania).

Lusahanga. Localitate în NV Tanzaniei, la SV de lacul Victoria.

Lusaka. Capitala Zambiei, aşezată în S ţării, în Podişul Bashkulumbe, la altitudinea de 1 280 m. Are aproape 1 milion de loc. A apărut în 1905, fiind între 1935-1953 centrul administrativ al coloniei britanice Rhodesia de Nord iar din 1964 este capitala Zambiei. Cosntituie centru politic, cultural, comercial şi industrial.

Lusambo. Localitate în partea central-sudică a R.D. Congo, pe râul Sankutu, la NE de oraşul Kananga.

Lusan. Localitate în NE Chinei, la SE de oraşul Harbin.

Lušci Palanka. (luşţi palanca). Localitate în NV statului Bosnia-Heţegovina, la V de oraşul Banja Luka.

Lushai. (luşai). Munte situat la frontiera statelor India şi Myanmar, la V de râul Manipur.

Lushnjë (Lushnja). (luşnia). Localitate în partea central-vestică a Albaniei, în Câmpia Muzachia, la SV de Tirana.

Lüshun. (liuşun). Oraş în NE Chinei (Liaoning), în conurbaţia Lüda, port la Marea Galbenă. Deţine şantiere navale. S-a mai numit Port Arthur. A fost ocuapt de englezi (1858), japonezi (1894-1895), ruşi (1898), japonezi (1905). Din 1955 a revenit Chinei.

Lusi. Localitate în E Chinei, la SV de oraşul Lojang.

Lusiana. Localitate în NE Italiei, la N de oraşul Vicenza.

Lusignan. (lusinian). Localitate în V Franţei, la SV de oraşul Poitiers.

Lusitania. Denumirea veche, antică, a V Peninsulei Iberice (aproximativ Portugalia de astăzi), organizată ca provincie romană în timpul lui Augustus (27 î.e.n.-14 e.n.).

Lusk. (lasc). Localitate în S.U.A. (Wyoming), pe râul Niobrara (afluent al râului Missouri), la E de oraşul Casper.

Lusong. Localitate în V insulei Luzon (Filipine), în SV peninsulei Bataan, la Marea Chinei de Sud.

Lussac-les-Châteaux. (liusac le şato). Localitate în V Franţei, la SE de oraşul Poitiers.

Lustenau. Localitate în V Austriei, la graniţa cu Elveţia, la SE de lacul Boden.

Lustin. Localitate în Belgia, pe râul Lesse, la S de oraşul Namur.

Lustra. v. Kaiserslautern.

Lustra-fjord. (lustra-fiord). Fiord în Norvegia, prelungire NE a fiordului Sogne.

Lusuj. (lusugi). Localitate în S Chinei, la frontiera cu Myanmar, pe Salween, la V de oraşul Kunming.

Lüsun (Port Artur). (liusun). Ora în SV peninsulei Liaotung (China). Anterior purta numele de Port Artur.

Lut, Deşertul. v. Desht-i-Lut.

Lüta. v. Lüda.

Lutago. Localitate în NNE Italiei, la frontiera cu Austria, pe râul Isarco, la NE de oraşul Bolzano.

Lutetia Parisiorum. (luteţia pariziorum). v. Paris.

Luthern Bad. (lutern bad). Localitate în centrul Elveţiei, la V de oraşul Luzern.

Luton. (lutn). Oraş în Marea Britanie (Anglia), la 50 km NNV de Londra. Are aproape 200 000 loc. Centru industrial (textil, maşini).

Lutong. Localitate în Malaysia, în partea insulară (Sarawak), pe ţărmul NV al insulei Borneo. Aici se exploatează petrol şi gaze naturale.

Lutry. (lutrii). 1. Localitate în NNE Poloniei, la NE de oraşul Olsztyn. 2. Localitate în SV Elveţiei, pe malul N al lacului Geneva, la E de oraşul Lausanne.

Lutterbach. (luterbaş). Localitate în E Franţei, pe râul Doller, la V de oraşul Mulhouse.

Lutterworth. (latervors). Localitate în Anglia (Marea Britanie), la E de oraşul Birmingham.

Lüttewitz. (liuteviţ). Localitate în E Germaniei, la E de oraşul Döbeln şi la VNV de oraşul Dresden.

Lüttringhausen. (liutringhauzen). Localitate în V Germaniei, la SE de oraşul Wüppertal.

Lutugino. Localitate în SE Ucrainei, la E de oraşul Gorlovka.

Lututów. (lututof). Localitate în poalele central-sudică a Poloniei, la SE de oraşul Ostrów.

Lützen. (lutţăn). Localitate în E Germaniei, la SV de Leizig. Aici au avut loc două bătălii: noiembrie 1632 germanii au fost înfrânţi de suedezi şi, respectiv, în mai 1813 francezii i-au înfrânt Prusia şi Rusia.

Lutzerath. (luţerat). Localitate în VSV Germaniei, pe râul Uss (afluent al râului Mosel), la NE de oraşul Trier.

Lutzkendorf. (luţchendorf). Centru de exploatare a potasiului situat în E Germaniei, la SV de oraşul Halle.

Lutzmannsburg. (luţmanzburg). Localitate în E Austriei, la graniţa cu Ungaria, la SE de oraşul Stoob.

Lützow-Holm. (liuţov holm). Golf al Oceanului Indian situat la coastele Prince Harald şi Prince Olav. În acest golf se varsă gheţşarul Shirase.

Lutzputz. (luţpuţ). Localitate în NV Republicii Africa de Sud, la N de fluviul Orange, aproape de graniţa cu Namibia, la V de oraşul Upington.

Lützschena. (liuţşena). Cartier al oraşului Leipzig (Germania).

Luţk (Luck). Oraş în NV Ucrainei, aproape de graniţa cu Polonia, pe râul Stir, la NV de Lvov şi la V de oraşul Rovno. Are peste 220 000 loc. Centru industrial şi nod rutier. Aici s-a semnat (2 aprilie 1711) tratatul antiotoman între Dimitrie Cantemir şi Petru cel Mare.

Luţu. Râu în Podişul Transilvaniei, la V de Reghin, afluent al Mureşului.

Luukkola. Localitate în SE Finlandei, pe ţărmul NE al lacului Saimaa.

Luukonen. Localitate în SE Finlandei, între lacurile Kosken (la SV) şi Haapaselka (la NE).

Luumäki. (luumechii). Localitate în S Finlandei, la S de lacul Kivijärvi.

Luuq. Localitate în SV Somaliei, pe râul Jubba, aproape de graniţa cu Etiopia.

Luvan. Cartier al oraşului Shanghai (China).

Luvia. Localitate în SV Finlandei, pe coasta golfului Botnic, la S de oraşul Pori.

Luvru (Louvre). (luvr). Palat al regilor Franţei, la Paris, astăzi muzeu. Construcţia a început în 1204.

Luvua. Denumirea râului Luapula (unul dintre izvoarele fluviului Congo, de 160 km lungime) de la ieşirea din Lacul Mweru şi până la confluenţa cu Lualaba.

Luwegu. (luvegu). Râu în SE Tanzaniei, afluent al râului Rufiri împreună cu râul Kilombero.

Luwuk. Localitate în ENE insulei Celebes (Sulawesi) din arhipelagul indonezian, pe ţărmul golfului Tolo şi cu faţa spre insulele Banggai.

Luxembourg (sau Luxemburg). 1. Marele ducat de Luxemburg (Grand-Duché du Luxembourg, Groussherzogtum Lëtzebuerg, Grossherzogtum Luxemburg). Stat în Europa de Vest, fără ieşire la mare, cu suprafaţa de 2 586,4 kmp şi cu circa 420 000 loc. Capitala este Luxembourg (Luxemburg, Lützelburg). 2. Capitala Marelui Ducat de Luxemburg, situată în SE ţării, pe râurile Alzette şi Pétrusse. Are circa 80 000 loc. A fost menţionat în anul 963, devenind oraş în 1244. 3. Regiune administrativă în SE Belgiei.

Luxeuil-les-Bains. (lucseoi le bens). Localitate în E Franţei, la NV de oraşul Belfort.

Luxor (Al-Uqsur, El-Uqsor). Oraş în ESE Egiptului, pe dreapta Nilului, la 674 km SE de Cairo. Are circa 155 000 loc. Aici se găsesc vestigiile templului lui Amon. Turismul este dezvoltat.

Luy. (luii). Râu în SV Franţei, afluent al râului Adour.

Luyanó. (luiano). Cartier al capitalei Cubei, La Habana.

Luy de Frances. (luii de frans). Râu în SV Franţei, afluent al râului Adour.

Luza. 1. Râu (442 km lungime şi 17 000 kmp suprafaţa bazinului hidrografic) în partea central-nordică a Rusiei europene, afluent al Dvinei de Nord. Izvorăşte din Colinele Nordice ale Rusiei. 2. Localitate în N Rusiei europene, pe râul cu acelaşi nume, la SE de oraşul Kotlasz.

Luzaciei, Munţii. Munţi situaţi în N Cehiei, cu altitudinea maximă de 1 010 m.

Lužan. (lujan). Localitate în Croaţia, la N de localitatea Dugo Selo.

Luzarches. (luzarş). Localitate situată la N de Paris (Franţa).

Luzern. (luţern). 1. v. Lacul celor Patru Cantoane. 2. v. Lucerna. 3. Canton în centrul Elveţiei, cu centrul în oraşul cu acelaşi nume.

Luzhou. (lugiou). Oraş în centrul Chinei (Sichuan), pe Yangtze, cu circa 270 000 loc. Centru agricol şi industrial.

Luziânia. (luziînia). Localitate în Brazilia, lângă capitala Brasilia, la S de oraş.

Lužianky. (lujianchii). Localitate în SV Slovaciei, la V de oraşul Nitra.

Lužice. (lujiţe). 1. Munte (1 012 m) în N Cehiei, la SE de oraşul Liberec. 2. Localitate în S Cehiei, la graniţa cu Austria, la SE de oraşu Brno.

Luzilândia. (luzilîndia). Localitate în NNE Braziliei, pe râul Parnaiba, la SSE de oraşul Parnaiba.

Lužnice. (lujniţe). Râu în partea de S a Cehiei, afluent drept al Vltavei. Are lungimea de 208 km. Izvorăşte din zona Friewald (Austria), curge pe direcţie S-N până în oraşul Tábor, unde îşi schimbă brusc cursul căptre SV şi confluează cu Vltava la Týn vad Vltavou.

Luzon. 1. Cea mai mare insulă a Flipinelor, în suprafaţă de 108 200 kmp. Oraşele principale sunt: Manila, Quezon City, Baguio, Lucena, Naga, Legaspi. Relieful este muntos vulcanic, cu o cordilieră în centru. Altitudinea maximă urcă la 2 928 m (vf. Pulog). Pe margini se găseşte o îngustă câmpie litorală. Climatul este subecuatorial cu precipitaţii bogate (2-3 000 mm/an) şi cu vegetaţie caracteristică de pădure şi savană. Se exploatează minereuri de fier, cupru, cărbuni, ţiţei etc., şi se cultivă trestie de zahăr, porumb, tutun, cocotieri etc. 2. Strâmtoare marină situată la N de insula cu acelaşi nume, între insulele flipineze Babuyan (la S) şi Batan (la N).

Luz-Saint-Sauveur. (luz sent soveor). Localitate în SV Franţei, la SSV de oraşul Tarbes şi la SV de vârful Pic du Midi.

Luzsnyiki. (lujnichii). Cartier al oraşului Moscova (Rusia).

Lúzsok. (lujoc). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la SV de oraşul Pécs.

Luzy. (luzii). Localitate găsită aproximativ în centrul Franţei, la SE de oraşul Nevers.

Lviv. v. Lvov (L'viv).

Lvov (L'viv). Oraş în Ucraina, cu peste 800 000 loc. Important centru industrial. Românii îi spun Liov. A fost atestat în 1256. A aparţinut, în timp istoric, Poloniei, Austriei, URSS, Germaniei iar din 1991 Ucrainei. Germanii îi spun Lemberg.

Lvov-Volhinia. Bazin minier carbonifer în V Ucrainei.

Lwówek. (lvovec). Localitate în V Poloniei, la VNV de oraşul Poznan.

Lwówek Śląski. (lvovec şlaschii). Localitate în SV Poloniei, la SV de oraşul Legnica.

Lyall. (lail). Golf al Oceanului Pacific situat la S de oraşul Wellington.

Lyallpur. (lialpur). v. Faisalabad.

Lyaree. 1. Râu ce străbate oraşul Karachi (Pakistan). 2. Cartier al oraşului Karachi (Pakistan).

Lybster. (libstăr). Localitate în NE Scoţiei (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Nordice, la SV de oraşul Wick.

Lychen. (lichen). Localitate în NE Germaniei, la SE de oraşul Neustrelitz.

Lychebyån. (lichebion). Râu în SE Suediei, cu vărsare în Marea Baltică la oraşul Karlskrona.

Lycksele. Localitate în N Suediei, pe râul Ulmeälven.

Lycopolis. v. Asyut.

Lydd. (laid). Localitate în SE Angliei (Marea Britanie), pe ţărmul strâmtorii Dover, la NE de oraşul Hastings.

Lydda. v. Lod (Lud).

Lydenburg. Localitate situată în NE Republicii Africa de Sud, la ENE de Pretoria.

Lydham. (lidăm). Localitate în Anglia (Marea Britanie), aproape de oraşul Wolverhampton.

Lydia. Regiune în V Turciei, la N de râul Gediz.

Lydney. (lidnii). Localitate în SV Angliei (Marea Britanie), la hotarul cu Wales, la estuarul Bristol, la SV de oraşul Gloucester.

Lyell, Mt. (mont lail). Localitate în NE insulei Tasmania (Australia), pe ţărmul Oceanului Pacific.

Lygnern. (lignern). Lac în SV Suediei, la SE de oraşul Göteborg.

Lykens. (laichens). Localitate în S.U.A. (Pennsylvania), la NE de oraşul Harrisburg.

Lykia. (lichia). Regiune în SV Turciei, la V de golful şi oraşul Antalya.

Lyme. (lim). Golf al Mării Mânecii, situat în S peninsulei Cornwall (Anglia-Marea Britanie).

Lyme Regis. (lim regis). Localitate în S Angliei (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Mânecii, la golful Lyme, în peninsula Cornwall, la E de oraşul Exeter.

Lymm. Localitate în Anglia (Marea Britanie), în apropierea oraşului Manchester.

Łyna. (vina). Râu în NNE Poloniei şi în SV regiunii Kaliningrad (Rusia), afluent al râului Pregolea.

Lynch. (linci). Localitate situată în S.U.A. (Kentuky), la NV de oraşul Bristol.

Lynchburg. (linci burg). Oraş în E S.U.A. (Virginia), la SV de Alexandria.

Lyneham. Cartier al capitalei Australiei, Canberra.

Lyngby. (lingbii). Cartier al capitalei Copenhaga (Danemarca).

Lynge. (linghe). Localitate în N insulei Sjælland (Danemarca), la NV de oraşul Copenhaga.

Lyngen. (linghen). Localitate în N Norvegiei, la ESE de oraşul Tromsø.

Lynher. Banc recifal în NV Australiei (de care şi aparţine), la V de peninsula Kimberely.

Lynn. (lin). Localitate în NE S.U.A. (Massachusetts), pe ţărmul Oceanului Atlantic, la N de oraşul Boston.

Lynndyl. Localitate în S.U.A. (Utah), la SV de Marele Lac Sărat şi de oraşul Salt Lake City.

Lynn Lake. (linlec). Localitate situată în Canada (Manitoba), între lacurile Renului (la V) şi Indienilor (la E).

Lynton. (lintăn). Localitate în SV Angliei (Marea Britanie), la golful Bristol, în N peninsulei Cornwall.

Lyon. (lio). Oraş în partea central-estică a Franţei (Lyonnais), la 460 km SE de Paris, port la confluenţa Ron-Saône. Are peste 1,6 milioane loc. A fost întemeiat de romani (Lugdunum) în anul 43 î.e.n. Important centru industrial.

Lyon-Bron. (lion bron). Aeroportul oraşului Lyon (Franţa).

Lyonnais. (lione). 1. Provincie istorică în E Franţei. Oraşul principal este Lyon. 2. Munţi în Alpii francezi, în SE Franţei, la graniţa cu Italia şi Elveţia. Aici se află şi Mont Blanc (4 807 m).

Lys. (lis). Râu (214 km lungime şi 3 890 kmp suprafaţa bazinală) în NE Franţei şi în SV Belgiei, afluent al râului Schelde.

Łysa-Góra, Łysogóry (Góry Swietokrzyskie). (visa gora, gurî svietocijschie). Masiv hercinic în SSE Poloniei, între Vistula (la E) şi Pilica (la V). Altitudinea maximă este de 611 m (vf. Łysica). Prezintă o creastă centrală, formată din cuarţite, mărginită de culmi joase, calcaroase şi grezoase. Are zăcăminte de fier, polimetale şi marmură.

Lysá hora. Vârf (1 324 m) în Munţii Beskizi, în E Slovaciei.

Lysaker. (lisacher). Cartier al oraşului Oslo (Norvegia).

Lysá nad Labe. Localitate în N Cehiei, pe fluviul Elba (Labe), la NE de oraşul Praha (Praga).

Łyse. (vise). Localitate în NE Poloniei, la S de lacul Sniardwy.

Lysefjord. (lisefiord). Fiord în SV Norvegiei, la E de oraşul Stavanger.

Lysekil. (lisechil). Localitate situată în SV Suediei, pe ţărmul strâmtorii Skagerrak, la N de oraşul Göteborg.

Łysica. (visiţa). 1. Vârf (611 m) în Podişul Łysa-Góra din Polonia. 2. Localitate în N Poloniei, pe perisipul Vistula, la golful Vistula, pe direcţie N faţă de oraşul Elbląg.

Łisogóry. v. Łysa-Góra.

Lysolaje. (lisolaie). Cartier al oraşului Praga (Cehia).

Lyss. Localitate în NV Elveţiei, la E de lacul Biel şi la NV de capitala Berna.

Łyskowice. (viscoviţe). Localitate în centrul Poloniei, la SV de capitala Varşovia şi la NE de oraşul Łodz.

Lytham St. Annes. (lităm sent ann). Oraş în NV Angliei (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Irlandei, la S de oraşul Blackpool.

Lyttelton. (laiteltăn). Localitate în Republica Africa de Sud, în apropierea oraşului Johannesburg.

Lytton. (laităn). Localitate în SV Canadei (Columbia Britanică), la NE de oraşul Vancouver.

Lyukóbánya. (iuco bania). Localitate în NNE Ungariei, la NV de oraşul Miskolc. Aici se exploatează cărbuni bruni.