Dermatologie psoriazisul: trecut, prezent şi viitor (alocuţiune aniversară) Gheorghe Muşet

1.2 Autori diferiţi cu referinţă la una şi aceeaşi boală

1.2.1 Sindromul Adamandiades sau boala Behçet. Este vorba despre Benedikt Adamandiades (1875-1962), oftalmolog grec şi Hulusi Behçet (1889-1946), dermatolog turc, care au descris o patologie multisistemică de origine necunoscută, caracterizată prin afectare muco-cutanată, oculară, vasculară, articulară, intestinală şi neurologică. Manifestarea clinică majoră a bolii o reprezintă aftele bucale recidivante, urmate de ulceraţii.

1.2.2 Boala Bannister sau boala Quincke. Este vorba despre Henry Martyn Bannister (1844-1920), neurolog american, Chicago şi Heinrich Irenaeus Quincke (1842-1922), medic german, profesor de medicină internă la Berna, Kiel şi Francfurt pe Oder, de numele cărora este legat edemul acut angioneurotic – boală caracterizată prin apariţia bruscă de infiltrate edematoase ferme, bine delimitate şi proeminente, pruriginoase, localizate la nivelul feţei şi, uneori, la nivelul mucoaselor.

1.2.3 Boala Danbolt-Closs sau sindromul Brandt. Este vorba despre Niels Christian Gauslaa Danbolt (1900-1984), dermatolog norvegian, Karl Philipp Closs (născut 1904), medic norvegian de provenienţă belgiană şi Thore Edvard Brandt (născut 1901), dermatolog suedez. Afecţiune genetică, transmisă autosomal-recesiv, cauzată de incapacitatea de resorbţie intestinală a zincului. Majoritatea dermatologilor cunosc această afecţiune sub numele acrodermatită enteropatică.

1.2.4 Boala Wise-Rein sau boala Mucha-Habermann. Este vorba despre Fred Wise (1881-1950), dermatolog american, Charles R. Rein (sec. XIX-XX), medic american, Victor Mucha (1877-1919), profesor la Viena şi Rudolf Habermann (sec. XIX-XX), profesor german. Formă acută de parapsoriazis gutat, varioliform considerată în ultima vreme ca fiind o vascularită superficială, cu localizare tipică pe trunchi şi suprafeţele extensorii ale membrelor.

1.2.5 Boala Peyronie sau boala Van Buren. Este vorba despre François Gigot de la Peyronie (1678-1747), chirurg francez la Montpellier şi Paris şi William Holme van Buren (1819-1883), chirurg american, New York. Afecţiune controversată, descrisă pe vremea lui Ludovic al XV, în etiopatogenia căreia se invocă diverşi factori – genetici (polifibromatoza Tourraine), hormonali (hipogonadismul), vasculari (endoflebitele şi trombangeitele). În literatura de specialitate boala se mai numeşte induraţia plastică a corpilor cavernoşi.

1.2.6 Boala Vidal sau boala Brocq. Este vorba despre Louis Anne Jeane Brocq (1856-1928), dermatolog francez, Paris şi Emile Jean-Baptiste Vidal (1825-1893), dermatolog francez, medic la Hôpitaux de Paris. Se ştie că 10-20% din eczema atopică a copiilor mici persistă şi la adolescenţi, iar 7-10% – şi la adulţi, la aceştia din urmă observându-se mai multe variante de evoluţie. Una din ele se numeşte lichenificare circumscrisă Vidal sau neurodermită Brocq.

1.2.7 Acneea Hebra sau acneea Brocq. Este vorba despre Ferdinand von Hebra (1816-1880), dermatolog austriac, Viena şi Louis Anne Jeane Brocq (1856-1928), dermatolog francez, Paris, care au descris o formă particulară de acnee, numită şi acnee varioliformă Hebra sau acnee necrotică Brocq. În evoluţia maladiei intervine, pare-se, un stafilococ ce secretă o toxină necrotică. Sau este vorba despre o afecţiune cu aspect acneiform, dezvoltată la indivizi cu reactivitate cutanată specifică la toxinele stafilococice.